Luni, 19 august, cu ocazia festivităților prin care se marchează 30 de ani de la distrugerea Cortinei de Fier, în orașul Sopron de la la granița ungaro-austriacă are loc un „picnic paneuropean”, ce-l reeditează pe cel desfășurat acolo în 1989. Atunci a fost vorba de un eveniment „cheie” care a reprezentat o breșă în divizarea Europei în cele două blocuri politico-militare după Al Doilea Război Mondial, ce a permis fuga din țară a numeroși est-germani, via Ungaria.
Presa internațională marchează în diverse feluri cele trei decenii scurse de la acest moment istoric, între cei care au acordat interviuri pe tema respectivă aflându-se și premierul Ungarie din acel an, Miklos Nemeth (n. la 24 ianuarie 1948; premier între 24 noiembrie 1988-23 mai 1990-n.n.), care a dezvăluit în premieră culisele distrugerii Cortinei de Fier, despre care susține că a inițiat-o în 1989 și care a precipitat căderea Zidului Berlinului și sfârșitul blocului comunist. Este un document cuprinzător, cu multe detalii inedite, cu dezvăluiri din culisele diplomației la cel mai înalt nivel, destinat Istoriei.Azi, Miklos Nemeth ete pensionar, are o vilă pe malul lacului Balaton, unde crește pomi fructiferi.
La început, ziaristul francez l-a întrebat ce l-a determinat să inițieze distrugerea Cortinei de Fier, la începutul primăverii anului 1989.
„Sârma ghimpată, de fabricație sovietică, era veche și depășită, declară Miklos Nemeth. Comandanții corpului de grăniceri ne-au cerut să luăm o decizie la cel mai înalt nivel în legătură cu soarta ei, propunându-ne trei variante: modernizarea, reconstruirea completă cu o tehnologie importată în mare parte din Vest sau dezmembrarea ei, regândind în totaltate supravegherea frontierelor, soluție pe care o peferau. O demolare-reconstrucție ar fi costat enorm, iar noi nu aveam bani pentru așa ceva.Din noiembrie 1988, nu am mai acordat fonduri pentru renovarea ei întrucât și eu credeam în a treia opțiune. Era și o decizie de principiu.Această sârmă ghimpată era un anacronism.
Budapesta și Viena prezentau candidatura comună pentru organizarea Expoziției Universale din 1992. Ce mesaj am fi dat noi lumii? M-am întrebat ce efect ar fi avut această sârmă ghimpată asupra turiștilor japonezi sau sud-coreeni, care ar fi traversat frontiera spre a merge de la Viena la Budapesta cu aparatele lor foto.
Apoi era și în interesul țărilor noastre, al țărilor reformatoare – Ungaria și Polonia – să slăbim regimurile comuniste ortodoxe. Exista, deci, și un foarte bun motiv ideologic.”
Întrebat ce s-a întâmplat în continuare, fostul premier comunist reformator ungar a răspuns:„Pe la sfârșitul lui ianuarie, începutul lui februarie l-am informat pe cancelarul Austriei, Franz Vranitzky, că sârma ghimpată va fi distrusă. În martie m-am dus să mă văd cu Mihail Gorbaciov ( liderul de partid din URSS-n.n.), cu mai multe dosare grele, între care prezența celor circa 100.000 de militari sovietici în Ungaria și a rachetelor ce țintesc Franța și Italia. Am evocat și decizia Comitetului Central ( al partidului comunist ungar-n.n.) de a organiza alegeri pluraliste, iar, printre altele, i-am mai zis că vom demola sârma ghimpată și că la frontiera ungaro-austriacă nu va mai fi sârmă ghimpată.”
Evident, la auzul unei asemenea amănunt șocant, reporterul de la France Presse a dorit să afle care a fost reacția lui Gorbaciov.Miklos Nemeth a zis că gazda i-a răspuns că „acest lucru nu pune probleme, atâta vreme cât frontiera este păzită; este răspunderea voastră”. Era fraza cheie. L-am întrebat atunci: Cum vei reacționa tu, Mihail, dacă alegerile (din Ungaria-n.n.) vor aduce la putere un guvern care nu vă va fi deloc favorabil? Întrucât după 40 de ani de partid unic noi vom fi ejectați. Ce vei face cu cei 100.000 militari și aceste rachete nucleare?
Atunci, Mihail a lovit cu mâna în fotoliu și mi-a zis:„Cât timp mă vei vedea în acest fotoliu, (reprimarea răscoalei de la Budapesta de către Armata Roșie din ) 1956 nu se va mai repeta.” În mod clar era sfârșitul doctrinei Brejnev ( referitoare la suveranitatea limitată a statelor din blocul sovietic, instituită de fostul lider bolșevic de la Kremlin, care avea un corespondent în SUA prin așa numită doctrină Sonnenfeldt-n.n..) Mi-a cerut să nu suflu o vorbă, nici chiar în Comitetul Politic (al partidului comunist ungar-n.n.) Am căzut de acord asupra acestui lucru. Apoi i-am zis că avem nevoie de un gest din partea lui, de o retragere importantă de trupe ( sovietice din Ungaria-n.n.).Lucru pe care el l-a făcut la 25 aprilie, când a repatriat 10.000 de mlitari. Acest om mi-a cerut să-i acord încredere, iar încrederea presupune încredere.”
Reporterul parizian s-a interesat dacă interlocutorul său și ceilalți lideri ungari nu s-au temut că liderul moscovit s-ar putea răzgândi. „Tot timpul anului 1989 l-am studiat pe acest om, a răspuns fără ezitare Miklos Nemeth. Mă întrebam dacă va reuși sau nu, dacă nu va fi înlocuit (de la conducerea PCUS-n.n.) de un adept al liniei dure. În avion, la întoarcere, unul dintre colaboratori a zis că, dacă eu aș fi cerut Moscovei aceleași lucruri mai înainte cu 5 sau 10 ani, zborul nostru ar fi avut destinația Siberia. Am răspuns că erau alte vremuri și că trebuie exploatată această situație.”
Cum ați procedat ? La această întrebare, ex-premierul comunist reformator ungar a dat noi detalii: „În aprilie, grănicerii au început să demoleze Cortina de fier din Rajka. S-a ales Rajka pentru că austriecii și îndeosebi cehoslovacii, adepții liniei dure ( în sânul blocului sovietic, dat fiind că, la Praga, după intervenția celor cinci țări al Tratatului de la Varșovia și înăbușirea regimului reformator, URSS instalase o conducere controlată de ea-n.n.), ne puteau vedea. Și pentru că acolo erau cele mai multe trupe sovietice și agenți ai KGB”.
„Da, a fost un test, continuă Miklos Nemeth, adăugând că de la jumătatea lunii aprilie au fost demolați 3-4 kilometri, iar Gorbaciov și-a ținut cuvântul: telefonul roșu nu a sunat, ambasadorul sovietic nu a venit în trombă ( să ceară explicații ori să protesteze energic-n.n.). Atunci am continuat.”
Dezmembrarea nu a început, deci, la 2 mai, dată a care ea a fost anunțată ?, sună întrebarea de la France Presse, iar intervievatul răspunde:„La acestă dată două treimi din sârma ghimpată fuseseră distruse. La 2 mai, decizia a devenit publică și a făcut înconjurul lumii, îndeosebi datorită televiziunii vest-germane. În continuare nu a venit o reacție (din partea Moscovei). ”
Cum au racționat celelate țări comuniste? Detaliile oferite sunt previzibile :„ (Erich) Honecker (liderul comunist est-german-n.n.) a văzut imediat că se petrece ceva, iar ministrul său de Externe și adjunctul lui și-au înmulțit vizitele la Moscova spre a cere o intervenție a tovarășilor sovietici. Dar eu știam că Gorbaciov nu va interveni.Am avut proteste și de la bulgarul Todor Jivkov (liderul de partid și de stat de la Sofia-n.n.), din Cehoslovacia lui Jakes ( în noimbrie 1987, Milos Jakes îi luase locul liderului comuniștilor de la Praga, Gustav Husak, impus de sovietci în 1968-n.n.) și „geniului Carpaților”, românul Ceaușescu. În cadrul unei reuniuni a Pactului de la Varșovia, desfășurată la finele lui iulie ( la București-n.n.), ei au cerut o sesiune extraordinară fără participarea Ungariei și Poloniei, spre a vorbi despre cazurile noastre și a vedea cum să ne „ajute ”, dat fiind că proletariatul internațional și marxism-leninismul erau în ruină (!?-n.n. ) la noi. Eram așezat în fața lui Gorbaciov și nu voi uita niciodată cum mi-a făcut cu ochiul, gest care, de altfel, a fost surprins de camerele TV. În discursul său, el nu a făcut nicio mențiune a protestelor, ca și când ele nu ar fi avut loc.”
Mai departe, „lucrurile s-au accelerat. Când (ministrul de Externe austriac Alois ) Mock a propus o ceremonie simbolică de dezmembrare cu (omologul său ungar) Gyula Horn, la frontieră, la finele lunii iunie, i-am zis că este o idee bună. Era însă o mică problemă : nu mai exista gardul de sârmă ghimpată. Și atunci s-a reconstruit Cortina de Fier, dar, bineînțeles, nu adevărată, ci 200-300 metri de gard metalic.” Din acel moment, nemții din Est au început să fugă în masă ? Miklos Nemeth răspunde că la „începutul lunii august erau 10-20.000, apoi 40-45.000, iar ulterior și mai mulți.Peste tot era un camping.Toată lumea decisese să nu mai revină ( în Germania de Est. Cei mai mulți dintre aceștia erau turiști care-și petrecuseră vacanțele prin Bulgaria-n.n.). Iar ei știau că nu-i vom expulza. Ne era imposibil să facem față nevoilor celor 60-70.000 germani din Est.Economia noastră era într-o stare proastă. Știam că trebuie să iau o decizie capitală. I-am telefonat lui Helmut Kohl (cancelarul vest-german de atunci-n.n.) la începutul lui august. În final ne-am întâlnit pe 25 august la castelul Gymnich, de lângă Bonn. Decizia fusese practic luată de partea noastră, și i-am spus că, dacă era gata să primească atâta lume, noi vom deschide frontiera.”
Întrebarea firească a ziaristului francez este: cum a reacționat Kohl?„Când i-am spus asta cancelarului, în ochii acestui mare bărbat au apărut lacrimile. Practic, el a început să plângă, dar și-a revenit repede și m-a întrebat dacă Gorbaciov aproba această decizie.I-am dat trei-patru exemple care dovedeau că nu aveam nevoie de permisiunea lui Gorbaciov.
Era sfârșitul unei lumi, așa cum era cunoscută prin doctrina Brejnev. (Președintele american de atunci) Bush, Sr., (premierul britanic Margaret) Thatcher, președintele francez (Francois Mitterrand), japonezii, toată lumea voia să știe ce se petrecea și ce gândea Gorbaciov.”
Exista o anume incertitudine? Răspunsul era foarte așteptat, atunci, ca și azi. Detaliile lui Miklos Nemeth aduc clarificărle așteptate: „Toată lumea era terifiată și mărturisesc că și mie îmi era teamă de o posibilă răzgândire a Moscovei.Dar i-am zis lui Kohl că chiar dacă încă există multe trupe sovietice la noi, să aibă încredere în analizele noastre, ei nu vor interveni. Era clar că ne apropiam de un moment istoric și că lumea se afla într-un punct de basculare.Deși am convenit să ținem totul secret, Kohl i-a telefonat a doua zi lui Gorbaciov, care i-a zis că ungurii erau oameni de bine și că el putea avea încredere în premierul Miklos Nemeth.Din acel moment au putut începe pregătirile, inclusiv cu austriecii. Exista îndeosebi problema trecerii prin filtru a sutelor de agenți STASI ( poliția secretă est-germană-n.n.) ce se puteau infiltra când noi deschideam frontiera.”
Rugat să vorbească despre „picnicul pan-european” de la 19 august, de la care sunt celebrați luni cei 30 de ani care au trecut, fostul premier ungar a spus că este vorba de o dată „adoptată de dreapta ( premierul Viktor Orban-n.n.), care pretinde că acest eveniment a forțat guvernul să deschidă frontiera. Însă decizia fusese luată încă de la începutul lunii august.Trebuia să lăsăm nemților și austriecilor timp pentru a se organiza spre a gestiona o atare masă de persoane.Adevărata dată a deschiderii frontierei, 10-11 septembrie, nu este celebrată niciodată în Ungaria.”
Referindu-se la impactul unei atare decizii, Miklos Nemeth a opinat că „oricine va spune că îl știa dinainte, este un mincinos. Nu pot crede că cineva a prevăzut că peste două sau trei luni Zidul Berlinului va cădea.Este imposibil. Nimeni nu a crezut că totul se va petrece atât de repede. Un an mai târziu Germania s-a reunificat. A trebuit ca planetele să se alinieze, a fost nevoie de Bush senior, de Gorbaciov și de capacitatea lui Kohl de a manevra între cele două mari puteri.”
„Noi, ungurii, am jucat un rol pe care ni l-a rezervat destinul. Decizia de a deschide frontiera nu se datorează unei singure persoane, dat find că națiunea și poporul ungar au făcut-o.” Întrebat dacă azi ar proceda la fel, interlocutorul ziaristului de la France Presse a răspuns sec : „Aș face la fel. Sunt încântat că destinul mi-a permis să fiu acolo în acestă epocă.” Apoi, el a mărturisit că se află în contact cu Gorbaciov: „Bineînțeles, am păstrat legătura, iar ea este foarte bună azi.”
În finalul acestui interviu cuprinzător, el a făcut și o apreciere demnă de reținut, atât din perspectiva evenimentelor de acum trei decenii, cât și din a celor de azi:„Nu cred în ziduri. Ele pot fi practice pe termen scurt, dar, în afara Zidului Chinezesc, toate celelalte ziduri, inclusiv cel pe care Trump vrea să-l construiască, vor cădea în pubelele Istoriei, pentru că în lumea de azi problemele nu se rezolvă prin ziduri.”
Slabirea regimurilor comuniste Ortodoxe ? Ce subtil era miklos nemeth ( Mihai Neamtu ) asadar de aici si faptul ca Polonia si ungaria care era catolice au avut datoriile sterse imediat si vorbim de datorii uriase comparativ cu ce a avut R.S.Romania. Acum nemeth are o vila pe malul lacului balaton oricum ar fi avut fix la fel si daca inca mai exista R.P. Ungara. Si acum o intrebare pentru Radio Erevan:Romania are acum aproape aceeasi datorie externa pe care o aveau impreuna in 1990 ungaria si Polonia cand ne poate fi si noua stearsa aceasta datorie externa de 103 miliarde € ?
Sfârșitul Doctrinei Brejnev “suvranitatea limitată a statelor din blocul sovietic!”! Dar acum ,în UE, când ni l-au bagat pe gât cu forța pe dl. Basescu după referendum, când ne-au explicat că trebuie să primim fugiții din Siria și Magreb, că băncile și multinaționalele dictează în România ce și cum, că Parlamenul face legi cum zice Comisia de la Veneția și zbirii din UE, iar dacă am ridicat vocea aflat că intrarea în UE s-a facut cu “cedare de suveranitate”, domnia cărei Doctrine o trăim?
Pionieratul maghiar,. De care se tem in continuare mulți dintre borfașii europei. Maghiarul de fapt a deschis oportunutățile , a permis fluidizarea granițelor, cu urmarea unificării germaniei. E un fapt la care nu prea se bagă unii, priofitori, unii care știu dar nu pricep,. unii care vor, da rotuși,, dacă e de la maghiar,.. Europa azi e iarăși la o cotitură la care deși maghiarul e in frunte, nu e sigur că le poate dovedi, invinge.. O lume se vrea intoarsă pe dos. O lume se frânge și e mută,. Ce să ppți să vrei,..cu așa de mulți imbecili, trădători.
Pe 28 septembrie 1989 tin minte ca, pe la ora 3 noaptea, si eu am tinut un „picnic pan-european” in zona Sopron, la citiva km de oras … dupa o „excursie” de citeva ore prin padure, urmind in mare traseul unei linii ferate dar tinindu-ma la departare de aceasta , tin minte ca am intrat intr-un lan mare de porumb, inca necules … sirma nu mai era, in schimb, trecind intre doua foisoare am vazut ca in acestea erau soldati … Pe la 5 dimineata in Baumgarten (Austria) … Wiener Neustadt …
Trebuie sa studiem istoria cu relaxare!Daca nu erau acum sute de ani Chinezii sa construiasca Marele Zid,[e la anul 500
inainte de Cristos, nu navaleau xiongnu=mongolii=hunii=moghiorii=bulgarii=baschirii =tatarii=rusii,etc in Europa dupa jaf si prada!Si daca navalitorii astia nu se corceau cu khazarii, care trecusera la iudaism inaintea navalirilor in Europa,nu aveam astazi atate probleme cu cominternistii si urmasii bolsevicilor!Fotografia lumii este intr-o continua miscare!Astazi orice imputit de nomad din Macaristan, ne da lectii de „democratie”cand,pana acum 400 de ani inca se ingropau cu calul favorit!Baschiria si Macaristanul vorbesc aceiasi limba turanica,stiati?:)))
Deci, doar navalitorii turanieni va deranjeaza?!
E RAMOLIT NU SINCER!!! SĂ SPUI CĂ DISTRUGI UN GARD DE SÂRMĂ FIINDCĂ E RUGINITĂ. SAU NE CREDE PROȘTI?mai repede a negociat cu nemții și rușii să ia ardealul la schimb, că tot era supărat gorby pe cească. oricum cine sapă groapa altuia cade singur în ea. gorbi sub influența angliei a favorizat înțelegerea rusiei cu germania și acum i-au dat afară din UE. mare groapă este România pentru toți, pică toți pe rând: ruși, nemți, unguri, englezi ,americani…doar francezii încă nu au picat dar cu Cioloș e posibil…
a scapat porumbelul din gura”slabirea regimurulor comuniste ortodoxe”, despre asta este toata lupta in lume. IIsus Hristos, cand a impartit pestii a fost comunist, daca era catolic ai vindea.
@Marele URS: Demonstrezi iar ca esti doar un mare mincinos. Ungaria nu a fost fruntea ci coada, economic si politic. Economic, pentru ca era inglodata in datorii, avind cea mai mare datorie din Europa si una din cele mai mari din lume, comparabila cu a statelor falimentare din America Latina si Africa. Politic, pentru ca, dupa capaceala incasata in urma ‘revolutiei’ din 1956, de fapt doar o razmerita a unor capete infierbintate de sovinism si imbatate de vorbele goale ale Europei Libere, lingea cu spor labele si ciubotele rusilor. Fruntea au fost altele dar nu le vezi din cauza palariei-lighean de gabor, indesata bine pe ochi. Piruetele de la Malta le-au rezervat insa acestora cea mai dezavantajoasa soarta. Drept care Ungaria a fost luata in brate (reformele de care aceeasi Europa Libera facea mare caz erau doar butaforie) si asmutita contra acestora. Numai ca, nici de aceasta data, figura nu a tinut la nesfirsit. In consecinta, Ungaria s-a intors iar la dragostea dintii, adica cea de pe timpul lui Bela Kun, duioasa Rusie. Sa vedem cit va tine. A mai fost cineva care se proclamase primul fascist al Europei si care a dat bir cu fugitii cind nazismo-fascismul a fost luat serios la scarmanat. Se poate insa consola ca a fost precedat de alti doi, viteji doar cit au fost sustinuti de Germania.