Nominalizări şi controverse

Pentru a XXII-a ediţie a “Galei Premiilor UNITER”, care va avea loc luni, 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, Senatul Uniunii a hotărât ca juriul de nominalizări să fie alcătuit din criticii de teatru Andreea Dumitru, Sebastian-Vlad Popa şi Ionuţ Sociu.

Cel mai bun spectacol: “Hamlet” de W. Shakespeare, regia László Bocsárdi, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe; “Maestrul şi Margareta”, după Mihail Bulgakov, regia Zoltán Balász, coproducţie Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu şi Teatrul “Maladype” din Budapesta; “Victor sau copiii la putere” de Roger Vitrac, regia Silviu Purcărete, “Teatrul Maghiar de Stat” din Cluj.

Cel mai bun regizor: Zoltán Balász, pentru spectacolul “Maestrul şi Margareta”, Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu; László Bocsárdi, pentru spectacolul “Hamlet”, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe; Silviu Purcărete, pentru spectacolul “Victor sau Copiii la putere”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj.

Cel mai bun scenograf: József Bartha, pentru scenografia spectacolului “Hamlet”, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe; Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului “Ce nemaipomenită aiureală”, Teatrul Naţional Cluj; Velica Panduru şi Zoltán Balász pentru scenografia spectacolului “Maestrul şi Margareta”, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu.

Cel mai bun actor în rol principal: László Mátray pentru rolul titular din spectacolul “Hamlet”, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe;Cornel Răileanu pentru rolul Personajul din spectacolul “Ce nemaipomenită aiureală”, Teatrul Naţional Cluj;Marius Turdeanu pentru rolul Maestrul din spectacolul “Maestrul şi Margareta”, Teatrul Naţional “Radu Stanca” Sibiu.

Cea mai bună actriţă în rol principal: Alexandra Fasolă pentru rolul titular din spectacolul “Yentl”, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti; Mariana Mihu pentru rolul Woland din spectacolul “Maestrul şi Margareta”, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu; Rodica Negrea pentru rolul titular din spectacolul “Mutter Courage”, Teatrul Mic Bucureşti.

Cel mai bun actor în rol secundar: Zsolt Bogdán pentru rolul Charles Paumelle din spectacolul “Victor sau Copiii la putere”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Valer Dellakeza pentru rolul Tót din spectacolul “Familia Tót”, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova; Tibor Pálffy pentru rolul Claudius din spectacolul “Hamlet”, Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe.

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Csilla Albert pentru rolul Esther din spectacolul “Victor sau Copiii la putere”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Nicoleta Hâncu pentru rolul Elmire, soţia lui Orgon din spectacolul “Tartuffe”, Teatrul Metropolis Bucureşti; Romaniţa Ionescu pentru rolurile Mara, Mama Marei, Psiholog şi Prezentator TV din spectacolul “Profu’ de religie” de Mihaela Michailov, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova.

Critică teatrală: Cristina Modreanu, Mircea Morariu, Iulia Popovici.

Maestrul şi Margareta, spectacol al Teatrului Radu Stanca din Sibiu. Foto Paul Băilă

Teatru radiofonic: Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă – Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia”, regia artistică Petru Hadârcă, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune; “Belvedere” de Ana-Maria Bamberger, adaptarea radiofonică şi regia artistică Cezarina Udrescu, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune; “Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel”, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Diana Mihailopol, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune.

Teatru TV: “Hedda Gabler”, regia artistică Dominic Dembinski, producţie a Societăţii Române de Televiziune; “Efectul Genovese”, regia artistică Jon Gostin, producţie a Societăţii Române de Televiziune; “O noapte furtunoasă”, regia artistică Mihai Manolescu, producţie a Societăţii Române de Televiziune.

Debut: Delu Lucaci pentru rolul Agnes din spectacolul “Prăpădul”, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi;Lucia Mărneanu şi Leta Popescu pentru spectacolul “Parallel”, coproducţie GroundFloor Group şi ColectivA, Cluj-Napoca;Erwin Şimşensohn pentru regia spectacolului “Yentl”, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti

PREMIILE SENATULUI

Conform statutului “Uniunii Teatrale din România”, Senatul UNITER acordă, în cadrul Galei Premiilor UNITER, Premiul de Excelenţă, premiile pentru întreaga activitate şi premiile speciale.

Pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, Senatul a acordat următoarele premii:

“Premiul de excelenţă”: Victor Rebengiuc. Au mai fost propuşi: Radu Afrim, Gigi Căciuleanu, Florina Cercel, Alexandru, Dabija, Mircea Diaconu, Szabó Duci, Kincses Elemér, Gheorghe V.Gheorghe, Liliana Ghiţă, Lucian Giurchescu, Tatiana Iekel, Ileana Stana Ionescu, Mihai Măniuţiu, Marin Moraru, Mitică Popescu, Rodica Popescu Bitănescu, Stela Popescu, Stella Rappert-Vencz, Mihai Raicu, Sanda Toma, Sergiu Tudose, Dionisie Vitcu, Ildikó Zamfirescu.

Laszlo Matray şi Sorin Leoveanu în Hamlet

“Premiul pentru întreaga activitate”, actori, a fost acordat lui Petru Ciubotaru, selectat dintr-un mare număr de propuneri: Ion Abrudan, Traian Buzoianu, Ferenc Boér, Constantin Cojocaru, Damian Crâşmaru,Vladimir Găitan, Carol Erdös, Czintós Jozsef, Vladimir Jurăscu, Nemes Levente, Horaţiu Mălăele, Vasile Menţel, Alexandru Mereuţă, Valentin Mihaiu, Damian Oancea, Papil Panduru, Alexandru Repan, Rudy Rosenfeld, Traian Stănescu, Eusebiu Ştefănescu, Anton Tauf, Eugen Ţugulea, Valentin Uritescu, Florin Zamfirescu, Fülöp Zoltán.

Un al doilea “Premiu pentru întreaga activitate” – actriţe i-a revenit Virginiei Ita Marcu. Celelalte propuneri au fost Firuţa Apetrei, Ioana Citta Baciu, Dana Bărbosu, Simona Bondoc, Ioana Bulcă, Florina Cercel, Ioana Crăciunescu, Iarina Demian, Irene Flamann Cătălina, Monica Ghiuţă, Julieta Ghiga Szönyi, Liliana Ghiţă, Cornelia Gheorghiu, Liliana Lupan, Rodica Mandache, Adela Mărculescu, Kati Méhes, Virginia Mirea, Mihaela Murgu, Luiza Orosz, Ileana Ploscariu, Gabriela Popescu, Marinela Popescu, Stela Popescu, Aurora Prodan, Ruxandra Sireteanu, Szabó Duci, Adriana Trandafir, Leonie Waldman Eliad, Paula Sorescu Lucian, Magda Stief Mugur, Victoria Suchici- Codricel, Ileana Zărnescu, Ildikó Zamfirescu.

Acelaşi premiu a fost acordat regizorului Mihai Măniuţiu, aflat în concurenţă cu Mona Chirilă (post mortem), Alexandru Dabija, Valentin Dobrescu, Victor Ioan Frunză, Alexander Hausvater, Gheorghe Jora, Kincses Elemér, Dumitru Lazăr Fulga, Bocsárdi László, Horaţiu Mălăele, Radu Penciulescu, Mihai Raicu, József Szabó.

La Scenografie, Premiul s-a îndreptat către Anca Pâslaru, aleasă de Senat dintre Puiu Antemir, Cristina Ciobanu, Luana Drăgoescu, Adriana Grand, Dragoş Georgescu, Clara Labancz, Geta Medinski, Sanda Muşatescu, Krisztina Nagy, Viorica Petrovici, Ágnes Szatmári, Eugenia Tărăşescu Jianu.

Csilla Albert în Victor sau copiii la putere. Foto Biro Istvan

În sfârşit, la categoria “Critică şi istorie teatrală”, alegerea s-a oprit asupra lui Zeno Fodor. Au mai fost propuşi: Ion Calion, Marina Constantinescu, Roxana Croitoru, Csaba Csirak, Mya Liontescu, Doru Mareş, Mircea Morariu, Ana Maria Narti, Doina Papp, Ion Parhon, Mircea Tomuş, Mariana Voicu.

Un “Premiu special” a fost acordat jurnalistei şi traducătoarei Raluca Rădulescu, pentru contribuţia la redimensionarea într-un discurs contemporan a unei cărţi fundamentale pentru practica şi teoria teatrală: K S Stanislavski – “Munca actorului cu sine însuşi”.

“Premiul special pentru teatru-dans” a fost atribuit Andreei Gavriliu şi lui Ştefan Lupu pentru „Zic-Zac”, spectacol de teatru-dans de Andreea Gavriliu rezemată de Ştefan Lupu, cu Andreea Gavriliu, Ştefan Lupu şi Gabriel Costin.

“Premiul special pentru teatru-document” a fost acordat Gianinei Cărbunariu, pentru spectacolul-studiu „Tipografic majuscul”, coproducţie “dramAcum” şi “Festivalul Internaţional de Teatru” de la Nitra, Slovacia, în parteneriat cu Teatrul “Odeon”.

Au mai fost propuşi: Stelian Stancu, de la Teatrul “Gulliver” din Galaţi pentru consecvenţa, constanţa în promovarea genului şi pentru organizarea celui mai longeviv festival din ţară dedicat teatrului de păpuşi; Constantin Brehnescu (artist păpuşar); Şerban Ursachi (muzica de teatru originală); Maria Mierlut (artist păpuşar); Hogea Tomiţă pentru cele 5 volume „Despre arta păpuşarilor români. Dialoguri cu maeştrii scenei”, ultimul volum apărut în anul 2013; Spectacolul “Poezia visului”, pe versuri de Emil Botta în interpretarea lui Lari Cosmin Giorgescu – gest esenţial şi discret al unui creator legendar: Miriam Răducanu (producţie UNTEATRU).

Argumentul juriului de nominalizări al Galei Premiilor UNITER 2014

Bogdan Zsolt în Victor sau copiii la putere. Foto Biro Istvan

Cei trei membri ai Juriului pentru nominalizări au comunicat publicului şi comunităţii teatrale din România principiile care au ghidat selecţia lor la “Premiile Galei UNITER 2013”: în primul rând “vitalitatea expresivă şi ideatică a creatorilor de a depăşi stereotipiile teatralităţii ca formă de complicitate gregară între artist şi public” şi apoi, “forţa prin care spectacolul dramatic se manifestă ca dimensiune autonomă faţă de prestigiul textului literar, ceea ce, de altfel, este de mult subînţeles şi rareori înţeles”.

Aceste principii au generat, după afirmaţia membrilor juriului, următoarele criterii specifice:

– observarea regiei de teatru ca act de gândire care trece dincolo de nomenclatorul de teme morale, îndeobşte întâmpinate entuziast de critica de specialitate: „criza lumii contemporane”, „pierderea identităţii”, „incomunicabilitatea”, „inadaptarea”, „conflictul dintre generaţii”, „dezumanizarea”, „alienarea” etc.

– observarea regiei de teatru ca act de gândire şi de sensibilitate care înţelege omul ca un câmp de contradicţii ireductibile, revelatorii

– se deduce calitatea actorului care-şi depăşeşte propria eficienţă expresivă verificată. Spectacolele nominalizate, dar şi actorii nominalizaţi apar în acest sens juriului nu doar ca excepţii, dar şi ca fenomene rarisime de vocaţie artistică. Sentimentul entuziast şi îngrijorător este acela de a fi identificat valori nereprezentative pentru teatrul românesc de astăzi

– nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului. Depăşim cu această ocazie şi falsul complex al rupturii dintre ceea ce se numeşte „teatru de artă”, experiment sau laborator teatral şi public.

Juriul a recunoscut că toate aceste criterii nu şi le-a putut onora integral decât în cazul spectacolului “al vivo”. Şi a adăugat: “Juriul ţine să evidenţieze radicalitatea poeticii dramatice a spectacolului «Parallel», proiect artistic colectiv creat în condiţii de producţie minimală, cu actori şi regizori debutanţi. «Parallel» (producător: GroundFloor Group, coproducător: ColectivA, Cluj-Napoca) s-a aflat în proximitatea nominalizării pentru cel mai bun spectacol”.

Victor Rebengiuc, Premiul de excelenţă

Membrii juriului au propus senatului UNITER acordarea unor premii speciale: Spectacolului “Poezia visului”, pe versuri de Emil Botta, în interpretarea lui Lari Cosmin Giorgescu – gest esenţial şi discret al unui creator legendar, şi Miriam Răducanu (producţie UNTEATRU); Jurnalistei şi traducătoarei Raluca Rădulescu pentru redimensionarea în discurs contemporan a uneia dintre cărţile fundamentale pentru practica şi teoria teatrală: K. S. Stanislavski – “Munca actorului cu sine însuşi” (I), Editura Nemira, 2013.

Senatul UNITER a acceptat a doua propunere.

Juriul a propus, de asemenea, preşedintelui Secţiei Române a “Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru” acordarea unui premiu regizorului şi istoricului de teatru Radu-Alexandru Nica pentru volumul “Nostalgia Mitteleuropei. O istorie a Teatrului German din Sibiu”, Editura Eikon, 2013.

Membrii juriului au semnalat comunităţii teatrale rezultatele îndoielnice şi îngrijorătoare ale renovărilor unor clădiri de teatru din ţară, constatate mai ales acolo unde proiectele de reabilitare aparţin autorităţii locale.

În urma anunţării nominalizărilor şi Argumentului Juriului, actriţa Emilia Popescu i-a adresat o scrisoare deschisă, preşedintelui UNITER, Ion Caramitru:

“Scrisoare deschisă şi complet inutilă către domnul Preşedinte Uniter, Ion Caramitru

Mă adresez dumneavoastră, pentru că orice material care apare în presă în numele Uniterului ar trebui să-l verificaţi, astfel încît să nu permiteţi publicarea unor jigniri la adresa breslei pe care o reprezentaţi. Pentru «transparenţă» aţi făcut public «argumentul juriului de nominalizări al Galei Uniter 2014». Acest «argument» mă jigneşte atît pe mine, cît şi întreaga breaslă. Am să explic imediat, dar pentru a evita orice neînţelegere şi suspiciune subliniez că nu comentez în nici un fel nominalizările, întrucît nu am văzut încă aceste spectacole.

Aşadar: în mod normal, regulile unei competiţii se anunţă înainte de desfăşurarea ei, nu la final. Pentru a fi judecate spectacolele, senatul Uniter şi preşedintele, adică dumneavoastră, acordă girul unor persoane capabile de un act critic responsabil. Se presupune că actul critic este argumentat în baza unei cunoaşteri profunde a fenomenului teatral; adică «judecătorii» ştiu ce înseamnă munca unui regizor, actor, scenograf, au cultură teatrală şi sînt în pas cu tot ce se întîmplă la ora actuală în materie de teatru. Pentru a judeca trebuie să cunoşti şi să înţelegi fenomenul. Mă îndoiesc că cei aleşi anul acesta in juriul de nominalizări au cunoştinţe minime în ceea ce priveşte truda unui creator de spectacole, fragilitatea meseriei noastre şi, nu în ultimul rînd, sînt conştienţi de consecinţele unor vorbe pompoase şi goale aruncate în spaţiul public asupra noastră.

Petru Ciubotaru, Premiul pentru întreaga carieră

Într-un limbaj de lemn, cu cuvinte pretenţioase, ce uneori se contrazic (în spatele cărora se poate ascunde orice), acest juriu m-a jignit. Iar dumneavoastră aţi îngăduit asta. Nici un juriu din lume nu are dreptul să-i jignească pe cei care n-au corespuns «criteriilor» lor. Adică, cum???!! Nominalizaţii sînt «fenomene rarisime de vocaţie artistică», iar ceilalţi «valori nereprezentative pentru teatrul românesc de azi»?! Ori valori, ori nereprezentative.

Domnule Caramitru, cu ce drept îşi permit Sebastian-Vlad Popa, Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu să mă jignească? Să ne jignească? În baza cărei opere recunoscute îşi permit să anuleze o bună parte a creatorilor români de teatru? A nu fi nominalizaţi de ACEŞTIA e o ruşine? Eu nu gîndesc aşa şi consider această afirmaţie un atac la persoană. Toţi creatorii fac spectacole mai inspirate sau nu, pot fi premiate sau nu, dar valoarea unui artist se confirmă în timp, cu trudă şi tenacitate şi nu e neapărat validată de un juriu. Şi, mai presus de asta, nu poate fi desfiinţată de un juriu. Expresia «complicitate gregară între artist şi public» jigneşte GRAV atît creatorii, cît şi publicul. Doamne fereşte de succesul de public! Adică, dacă publicul înţelege mesajul unui spectacol, aplaudă performanţa unui actor, se emoţionează, rîde sau plînge, asta e o ruşine, un criteriu minor şi superficial??!

Colegii mei de breaslă, «făcătorii» de teatru mă vor înţelege. Domnilor juraţi, poate credeţi că ne puteţi dezbina. Adică noi, «valorile nereprezentative ale teatrului românesc de azi» să fim invidioşi pe «fenomenele rarisime de vocaţie artistică». Nu. Nicidecum. Îi felicit pe toţi cei nominalizaţi, dar refuz această împărţeală suficientă şi absurdă. Refuz această «ştampilă» pusă de nişte oameni insuficient de pregătiţi, aroganţi şi complet lipsiţi de respect şi dragoste pentru cei care fac teatru. Sînt mîndră de colegii mei, de truda lor, la fel cum sînt mîndră de minunata mea «complicitate gregară cu publicul»! Nu vreau să fiu altceva decît sînt.

Domnule Caramitru, UNITER ar trebui să fie casa oamenilor de teatru, locul unde ne putem bucura de reuşitele celuilalt, nu un tribunal unde cîţiva aşa-zişi cronicari de teatru pun etichete – unele strălucitoare, altele jignitoare. În ceea ce mă priveşte, mărunta realizare a juriului de anul acesta este provocarea unui profund sentiment de dispret faţă de aceşti aşa-zişi cronicari.

De-a lungul anilor am participat la Galele Uniter, cu bucurie, am fost chiar şi nominalizată, am participat la campania Artişti pentru Artişti, ca şi anul acesta, am un profund respect pentru toate iniţiativele şi oamenii ce reprezintă Uniterul. Dar, în conjunctura creată, mă delimitez de tot ce inseamnă această instituţie.

În aşteptarea zadarnică a unor scuze publice adresate breslei noastre de către acest juriu.

Cu profundă tristeţe,

EMILIA POPESCU”

Răspunsul a venit din partea membrilor juriului:

“Stimată doamnă Emilia Popescu,

Deşi scrisoarea publică pe care o semnaţi nu ne este adresată direct, simţim nevoia să descâlcim ceea ce ne apare ca o lectură flagrant eronată a Argumentului nostru ataşat listei de nominalizări pentru Gala Premiilor UNITER 2014.

În Argument nu scrie că spectacolele şi artiştii care n-au fost nominalizaţi sunt nereprezentativi, ci dimpotrivă că nominalizările, adică tocmai valorile a fi considerate de vârf, sunt nereprezentative pentru teatrul românesc, aşa cum arată el azi. Nu e nici un sofism aici, pentru că excepţia înseamnă cel mai adesea desprinderea de reprezentativ. Aşadar, valorile pot fi reprezentative, dar mai ales nereprezentative. Cu atât mai puţin o intenţie cinică s-ar putea citi în această formulare, în schimb, da, o poziţie teoretică aptă să producă reflecţie şi dezbatere ne-ar bucura să credem că e cu putinţă.

Virginia Itta Marcu, Premiul pentru întreaga carieră

Sintagma „fenomene rarisime de vocaţie artistică” vă înfurie, stimată doamnă Emilia Popescu, creându-vă falsa înţelegere că toţi cei nenominalizaţi, sau toate spectacolele nenominalizate trăiesc în afara „vocaţiei artistice”. Nu, nu toate. Faptul că vocaţia artistică e „rarisimă” nu înseamnă, totuşi, că ea se epuizează în lista de nominalizări ale Galei 2013! Nici Argumentul nostru nu spune acest lucru, iar furia dumneavoastră transformă o declaraţie de principiu şi de criterii într-o schemă de numărătoare care echivalează valorile integrale ale teatrului românesc cu restricţia convenţională a nominalizărilor Galei la 3.

Poate că nu ne iluzionăm sperând că exigenţe de gândire în selecţia valorilor unei stagiuni teatrale, precum cele scrise în Argument, nu sunt chiar descalificante pentru un juriu. Astfel, „complicitatea gregară cu publicul”, pe care juriul o consideră antiartistică în teatru, nu poate fi citită ca pe o expresie arogantă, sau ca pe un moft elitist, ci ca pe o continuare de bună credinţă a poziţiilor teoretice şi poetice ale marilor creatori ai teatrului secolului al XX-lea, care au forjat toate valorile mari în jurul cărora gravitează creaţia de spectacol de dramă de azi.

Asta nu înseamnă că radicalitatea în arta teatrului e obligatoriu să alunge publicul. Spuneam în Argument exact aceste vorbe: „nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului.”

Nutrind speranţa că existenţa UNITER ca „o casă a oamenilor de teatru”, ca „un loc unde ne putem bucura de reuşitele celuilalt”, cum spuneţi, nu presupune nicidecum evacuarea dialogului şi a spiritului critic, vă mai asigurăm, stimată doamnă Emilia Popescu, de preţuirea noastră,

Andreea Dumitru

Ionuţ Sociu

Sebastian-Vlad Popa.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.