O a treia coaliţie, de 34 de state, împotriva câtorva zeci de mii de jihadişti

Arabia Saudită a anunţat formarea unei noi coaliţii împotriva grupării Stat Islamic. Este o coaliţie de 34 de state musulmane sau preponderent musulmane. Ar fi a treia coaliţie formată pentru a lupta împotriva unei grupări ale cărei forţe nu depăşesc 200.000 de militanti (potrivit celor mai pesimiste informaţii) cu camionete Toyota, piese de artilerie, un mai mic arsenal de rachete şi câteva zeci de tancuri.

De data aceasta, Arabia Saudită anunţă crearea unei coaliţii care îşi propune o rază mai largă şi mai vagă de acţiune – în colimator va fi terorismul islamic în general, despre care liderii saudiţi spun că este o “boală”. “Anunţul acesta izvorăşte din atenţia acordată de lumea islamică acestei boli, astfel încât lumea islamică să fie un partener al ţărilor care lupta împotriva acestei boli”, a spus prinţul Mohammed bin Salmab, ministru al Apărării şi fiul actualui rege saudit Salman.

Prinţul Salman, 30 de ani, despre care o parte a presei arabe a scris ca a organizat ofensiva Arabiei Saudite şi a aliaţilor sai arabi în Yemen pentru a se legitima ca ministru al Apărării, după urcarea pe tron a regelui Salman, a enumerat apoi zonele pe care noua coaliţie le va avea în vedere: “Un număr de ţări suferă astăzi de pe urma terorismului: ISIS în Siria şi Irak, terorismul din Sinai, terorism în Yemen, terorism în Libia, terorism în Mali, terorism în Nigeria, terorism în Pakistan, terorism în Afganistan. Iar aceasta necesita un efort foarte puternic”, a spus prinţul Salman într-una din puţinele sale apariţii în faţa presei.

Care sunt ţările ce vor depune acest “efort puternic”? Este vorba de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Bahrain, Bangladesh, Benin, Turcia, Ciad, Tunisia, Togo, Djibouti, Senegal, Sudan, Sierra Leone, Somalia, Gabon, Guineea, Palestina, Comore, Qatar, Coasta de Fildes, Kuweit, Liban,Libia, Maldive, Mali, Malaezia, Agipt, Maroc, Mauritania, Niger, Nigeria, Yemen.

Cum anume va funcţiona aceasta coaliţie din care fac parte Togo, Comore sau Benin a rămas neclar după declaraţiile prinţului saudit. “Vom avea coordonare internaţională cu marile puteri şi organizaţiile internaţionale… în ce priveşte operaţiunile din Siria şi Irak”. Cât despre forţele pe care coaliţia le va combate, prinţul a fost foarte laconic: “Orice organizaţie teroristă care va apărea în calea noastră”.

Anunţul prinţului războinic de la Riyadh vine la câteva ore după ce Barack Obama şi-a exprimat nemulţumirea faţă de aportul statelor arabe la coalitia pe care Washingtonul o conduce acum în Siria şi Irak împotriva ISIS. Preşedintele SUA are dreptate, pentru că în ultimele luni, loviturile aeriene aplicate de statele arabe din Golf s-au redus la zero. Aceste ţări nu comunică numărul de misiuni împotriva ISIS, iar Pentagonul a arătat recent că aceste state nu au bombardat practic deloc poziţiile Statului Islamic în Siria şi Irak. De luni de zile Iordania nu mai execută misiuni de luptă (după ce a pierdut un avion şi pilotul a fost ars de viu de jihadisti). Arabia Saudită execută o singura misiune de luptă pe lună. Toate aceste state, cu Arabia Saudită şi Turcia în frunte condamnă terorismul şi Statul Islamic, însă nu acţionează împotriva efectiv acestui flagel, deşi deţin avantajul că sunt state sunnite şi intervenţia lor în Siria, spre exemplu, nu ar fi privită ca una malignă, aşa cum ar fi cazul unei intervenţii americane, ruse sau iraniene.

Potrivit CNN, apariţia acestei noi coaliţii ar putea fi un semnal că războiul din Siria va urma o altă cale, ca forţele ISIS vor fi atacate mai puternic şi că opoziţia anti-Assad va primi mai mult sprijin. Însă dacă este să ne uităm la acţiunile de până acum ale acestor state, sunt sanse minime ca o coaliţie producă un alt efect decat prelungirea conflictului.

Din acest moment, pe frontul antiterorist, în general, şi pe cel din Siria şi Irak, în special, vor fi patru coaliţii: Una condusă de Statele Unite începând din 2014 (SUA, Australia, Canada, Franta, Iordania, Maroc, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Olanda, Bahrain, Qatar, Arabia Saudita, Turcia, Emiratele Arabe Unite – acestea sunt doar statele care au intervenit efectiv în Siria sau/şi Irak), o coaliţie “4+1” bazată pe coordonare informativă şi militară între Rusia, Siria, Iran, Irak la care se adaugă Hezbollah, şi noua coaliţie anunţată de Arabia Saudita.

Peste 50 de state par să-şi unească forţele împotriva Statului Islamic, a Frontului al-Nusra, Jaysh al-Jihad şi alte multe grupări teroriste cu forţe ce nu depăşesc câteva sute de militanţi ce se deplasează prin deşert în maşini Toyota.

Numai că aceste vehicule la armele de infanterie şi rachete provin chiar din state membre ale acestor coaliţii, nu de puţine ori existând dovezi că sunt livrate direct unor grupări jihadiste sub pretextul că acestea nu susţin Statul Islamic, ci cauza forţelor anti-Assad din Siria. La fel, ne putem întreba în ce măsura va putea Arabia Saudită să conducă eficient o coaliţie împotriva terorismului islamic, în condiţiile în care vicecancelarul Germaniei atrăgea atenţia că Riyadhul este principalul sponsor al moscheilor şi şcolilor wahabbite din Germania, unele dintre pepinierele terorismului asa-zis „home grown”. Pe de altă parte, obiectivele urmărite de acestor state ce lupta cu terorismul state sunt deseori antagonizante: Arabia Saudită luptă împotriva coreligionarilor sunniţi în Siria şi Irak, iar în Yemen luptă împotriva rebelilor şiiţii (hutiţii), Statele Unite susţin forţe şiite în Irak şi forţele sunnite anti-Assad în Siria, pe când în aceeaşi Sirie Rusia sprijină Hezbollahul şiit, armata regimului alawit şi trupele iraniene (şiite).

Iar principala raţiune din spatele acestei prelungiri a conflictului este că ea serveşte tuturor forţelor implicate. Intrarea Rusiei în acest conflict complică încercarea de retrasare a sferelor de influenţă în Orientul Mijlociu şi cere un interval mai mare de negocieri în spatele uşilor închise pentru ajungerea la o soluţie de compromis, interval în care principalii actori (SUA, Arabia Saudită, Iran, Turcia) trebuie să obţină poziţii cât mai puternice pe teren şi, implicit, la masa negocierilor. În acest context, jihadiştii care cutreieră provinciile siriene şi irakiene cu steaguri negre montate pe mici camionete comiţând atrocităţi în numele unor „Stat Islamic”, „Front al-Nusra” şi multe altele sunt niste elemente cât se poate de utile, justificând implicarea tot mai puternică a marilor puteri regionale şi mondiale interesate şi oferind în egală măsură o largă susţinere din partea alegătorilor îngroziţi de actele de cruzime. O noua coaliţie intrată în această luptă împotriva terorismului semnalează introducerea unor noi revendicări privind reîmpărţirea Orientului Mijlociu şi, prin urmare, o nouă prelungire conflictului, a afluxului de imigranţi şi a spaimelor europene.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.