O călătorie în inima artei la BRAFA

Târgul de la BRAFA a fost vizitat de peste 50.000 de persoane din Europa, dar şi din Statele Unite.

Cei care au deschis porţile Târgului de Anticariat belgian au plonjat într-o veritabilă baie de tinereţe artistică unde frumosul îşi dispută locul cu raritatea şi preţiosul cu ilustrul. Toate piesele au fost amalgamate într-o ambianţă elegantă, fiecare fiind excelent pusă în valoare.

La cea de a 50-a ediţie, au fost prezenţi 131 de expozanţi belgieni şi internaţionali, pe o suprafaţă de 15.400 de metri pătraţi, cu frumoase piese rare şi autentice. Timp de 10 zile, aceştia şi-au devoalat sub toate formele, sub toate stilurile şi toate epocile, lucrările. Şi de această dată s-au remarcat gustul foarte elevat, armonia stilurilor şi epocilor, oferind vizitatorilor o vastă paletă de propuneri.

De altfel, cheia succesului la BRAFA este selecţia, dar şi competenţa, reputaţia galeriştilor şi experţilor, după cum explică secretarul general Christin Vrouyr. O eclectică selecţionare, de la picturi vechi la cele moderne, de la bijuterii, la desene şi arte primitive.

Anul acesta, a fost şi un Pavilion al Ceramicii, care a găzduit patru reputaţi galerişti belgieni specializaţi în aceast domeniu, cu lucrări din Antichitate până astăzi.

Relicvariu rectangular, din bronz aurit, intarsiat cu cristale de rocă, cu picioare ornamentale şi mâner în formă de sirenă

Invitatul de Onoare a fost “Muzeul Regal al Africii Centrale” de la Tervuren, cu o amplă selecţie de arte tribale. Specializarea în artele tribale este una dintre particularităţile pieţei de artă belgiene, întrucât la Bruxelles îşi au sediul numeroase galerii de artă axate pe această temă.

Muzeul, fondat în 1898, se ocupă nu numai de a prezenta ample colecţii de opere, dar şi cu aprofundate cercetări ştiinţifice. Din 2 decembrie 2013, muzeul a fost închis pentru restaurări pentru câţiva ani şi a fost o oportunitate pentru BRAFA de a găzdui aceste piese rare de artă africană.

Stimulaţi de prezenţa “Muzeului Regal al Africii Centrale”, specialiştii în “artele primitive” au etalat diverse rarităţi, printre care o harpă “Nzakara Mangbetu” din lemn, piele şi fibre vegetale, din Congo, o mască antropomorfă “Zou” din Coasta de Fildeş şi o statuie reprezentându-l pe eroul mitic Chibinda Ilunga, din Angola secolului al XIX-lea, un relicvar din Gabon. Interesante şi lucrările expuse în expoziţia tematică “Vofun Fon: între artă şi materie”, cu statui “uli” din insula New Ireland din Papua Noua Guinee.

Mască Pende din Congo, din lemn policrom

Un loc important l-au ocupat tablourile vechilor maeştri, printre care, “Caritatea” de Jan Massys (1509-1575), şi “Toamna”, purtând semnătura a trei pictori de la Anvers, Jan Pauwel Gillemans (1631-1704), Peter Ykens (1648-1693) şi Peter Rysbrack (1655-1729). De semnalat şi picturile “Fructe într-un bol”, de Wan Li, un buchet de lalele şi scoici al pictorului olandez Balthasar Van Der Ast (1593-1657), “Adoraţia unui copil”, atribuit lui Tiziano Vecellio, un “Sfântul Iosif cu copilul Iisus”, de Guercino, “Sfânta Caterina din Alexandria cu doi îngeri”, un ulei pe pânză de Guido Reni.

S-a remarcat şi o capodoperă a Renaşterii florentine, reprezentând un important bust de nobilă doamnă, probabil soţia lui Marco di Pietro Vespucci, în lemn pictat de Antonio del Pollaiolo, datat 1465-70. Personajul are o coafură specifică epocii şi este îmbrăcat într-un costum florentin.

La fel de importantă o altă pictură, de mari dimensiuni, “Elena” de Mario Cavaglieri (1918) din Tolosa.

Elena, ulei pe pânză semnat de Mario Cavaglieri

Artele medievale au ocupat, în cadrul anticariatului belgian, un loc important. Printre operele remarcabile s-au numărat un “Triptic al Sfântului Mihail”, originar din sudul Spaniei, datat la mijlocul secolului al XV-lea şi o pereche de brăţări bizantine din aur, ornate cu lapis lazuli, perle şi sticlă, din secolele V-VII. Fără a uita o fragilă “Fecioară cu pruncul”, sculptată în lemn de tei la 1480 la Ulm, aflată în galeria “Elmar Robert Medieval Art”.

La capitolul Orfevrerie, la Bernard De Leye, un vas pentru ciocolată din aur, însoţit de lampa cu spirt şi lingura sa, cu poansonul Parisului, realizat între 1704 şi 1712.

La Dario Ghio, un caliciu din aramă aurită şi email decorat cu coral, din secolul al XVII, cu poansonul oraşului Palermo.

La capitolul bijuterii, şase au fost galeriile specializate. S-a putut observa un excepţional pandantiv Art Nouveau, în aur, email, smaralde, opal, diamante şi perle, semnat L. Gautrait, datând din 1900, realizat la Paris.

Măşti africane

La Galeria “Montaigne” uimeau un diamant în formă de pară, briolette, de 31 de carate, precum şi o selecţie de bijuterii din anii ’30-’40, printre care o broşă “Cartier” din platină, cu diamante. La Bernard Bouisset, un colier din diamante, de 240 de carate, dar şi un set format dintr-un colier, cercei din platină cu rubine caboşon şi diamante tăiate în baghetă, de la 1935. La Galeria “Chamarande”, pasionaţii de bijuterii au admirat o piesă cu cinci fluturi în filigran, uniţi de patru lanţuri de aur, cu perle, rubine şi safire. Casa “Leysen” de la Bruxelles şi “Bogh-Art” de la Geneva au prezentat colecţii exclusiviste de inspiraţie Art Deco.

Amatorii de artă egipteană s-au bucurat de un cap de faraon de mari dimensiuni, din Imperiul Nou (XIIIe-XIe s. av. J.-C.), dar şi de o mică figurină din faianţă albastră din Imperiul de Mijloc, care prezenta o raritate, un cap de leu din epoca ahemenidă din Iran, secolele V-VI.

Din epoca romană, a atras atenţia colecţionarilor un mozaic colorat, reprezentând un cocoş, dar mai ales un relief figurând un măgar încărcat cu păsări, scenă de gen rară din Antichitate. Din cealaltă parte a Oceanului Atlantic, o concă gravată cu o figură umană de origine Maya (Mexic) era datată între 550 şi 850.

Colier de Lucien Gautrait

Din China, colecţionarii au fost atraşi de un ansamblu reprezentând cinci muzicieni, în lut de culoarea somonului din timpul dinastiei Tang, iar din Japonia, de un cabinet din lac roşu din epoca Meiji. Splendid, şi un paravan japonez din lemn pictat în tempera şi foiţă de aur, cu crizanteme pe un fond argintiu din şcoala lui Rinpa, din perioada Edo.

Cărţi vechi au fost propuse de Rodolphe Chamonal, care a etalat o foarte rară colecţie completă, celebrând o victorie a lui Leopold I împotriva otomanilor, de Romeyn de Hooghe, către 1686.

Pictura belgiană a suscitat un interes foarte mare, fiind prezentă la mai mulţi galerişti. “Harold t’Kint de Roodenbeke” a propus un număr important de opere de Paul Delvaux şi un rar ulei pe pânză de Hergé, datat 1963.

Bustul unei nobile doamne de Antonio del Pollaiolo, lemn pictat şi aurit

Francis Maere a inaugurat retrospectiva “50 de ani de artă belgiană”, regrupând opere de Claus, Lemmen, Van Holder, Khnopff, Gailliard sau Frits Van Den Berghe. Un portret de ţărancă semnat Gustave Van de Woestijne (1881-1947), cu o perspectivă neobişnuită, a stat alături de o pânză luminoasă de Emile Claus (1849-1924), intitulată “Odihnă după masă”. James Ensor şi Pierre Alechinsky au atras privirile la “Jos Jamar”, care a etalat şi o schiţă de portret al “Domnului şi Doamnei Rouart”, semnată de Edgard Degas, datată 1904.

Interesante, la “Philippe Heim şi James Bauerle”, tablouri inuite a căror vibrantă lumină polară părea să izbucnească din pânză, dar şi o lucrare în acuarelă şi guaşă din 1880 de Paul Gauguin.

A atras privirile şi o sculptură chriselefantină, cu bronz aurit şi fildeş, pe un postament din marmură, semnată de Demeter Chipăruş, expusă la Galeria “Cento Anni”.

Artele decorative din secolul al XX-lea

Imagine din Galeria Steinitz

Jean-Jacques Dutko a expus un birou semicircular, creat de Paul Dupré-Lafon, din lemn vernisat negru din 1935. S-au remarcat şi piese de mobilier de J-E Ruhlmann (1879-1933) sau de André Groult (1884-1966).

După mai mulţi ani de cercetări, Marc Heiremans a reunit o excepţională serie de creaţii în sticlă de Murano, exemplare ce au fost comandate de către MoMA. S-au remarcat o bibliotecă italiană din palisandru vernisat, din 1959, şi o masă de Ado Chale, cu blatul din răşină neagră, încrustat cu lemn pietrificat, datând din 1983.

Vizitatorii au putut admira o masă semnată de Ernesto Domenico Smeriglio, datată 1902, din nuc cu intarsii de fildeş şi esenţe preţioase, un birou decorat cu bronzuri aurite, de Jacob Freres, datat 1796.

Remarcabil, şi un vas din ceramică cu o pictură de Fernand Léger.

Paravan din perioada Edo

În ceea ce priveşte aspectul comercial, bilanţul a părut satisfăcător, aşa cum a confirmat Harold t’Kint de Roodenbeke, preşedintele BRAFA: “Este probabil cea mai frumoasă ediţie… Ritmul vânzărilor a fost demarat încă din seara predeschiderii”.

Printre vânzările importante s-a numărat o sculptură de Ossip Zadkine (1890-1967), intitulată “Naşterea formelor”, vândută de Willy Huybrechts pentru 60.000 de euro.

Harold t’Kint de Roodenbeke a vândut, din prima seară, o guaşă de René Magritte, “Oglinda invizibilă” (1942), un ulei pe pânză de Hergé, un tablou de Sam Francis şi o serie de desene de Paul Delvaux.

Cât despre Guy Pieters, acesta a reuşit să vândă opere de Niki de Saint Phalle, Bernar Venet, Arman, Christo, Jan Fabre, Koen Vanmechelen sau Arne Quinze. De la Galeria “Taménaga” au fost achiziţionate o acuarelă de Marc Chagall şi mai multe opere ale artistului american Tom Christopher.

În zona pieselor mai vechi, au fost achiziţionate lucrări în lut ars din China dinastiei Han, iar la “Elmar Robert Medieval Art” a fost achiziţionată o sculptură în lemn, “Sfânta Elisabeta”, din Torino, din secolul al XV-lea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.