România are o contribuție restatnă la programele opționale ale Agenția Spaţiale Europeană (ESA) în valoare de 117.485.285 euro, conform unui document semnat de ministrul Educțaiei, Monica Anisie. Țara noastră nu a mai achitat contribuția începând cu 2017 deoarece nu au fost emise hotărârile de Guvern aferente acestor plăți. La ultima reuniune a Consiliului ESA din luna noiembrie 2019, România s-a angajat să plătească contribuția restantă la programele opționale ale Agenției. Prin HG 870/2020 privind plata parțială a contribuției financiare restante a fost aprobată suma de 30 milioane lei, ca plată parțială a contribuției restante a României la programele opționale ale ESA. Documentul semnat de ministrul Anisie arată că Ministerul Educației și Cercetării a identificat în bugetul propriu suma de 82 milioane de lei și a inițiat proiect de HG care să permită plata integrală a facturii ESA pe anul 2017.
Modul de angajare și plată a contribuției financiare naționale către ESA este reglementate prin Legea 262/2011. Astfel, contribuția la programele onligatorii ale ESA se calculează ca proporție din venitul național net între cele 22 state membre, României revenindu-i aproximativ 1% din bugetul local. Contribuția pentru programele opționale ale ESA reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile spațiale opționale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate în cadrul Consiliului ESA și se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Începând cu 1 iulie 2018, din cauza neefectuării plăților, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos cu efecte imprevizibile asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe. S-a periclitat astfel participarea tehnologiei și industriei naționale în cadrul programelor spațiale europene, întrerupându-se astfel un proces în evoluție, după eforturi de mai mult de două decenii.
În urma neplății acestor obligații asumate față de o organizație internațională interguvernamentală, participarea Romaniei la ESA întâmpină dificultăți cu consecințe foarte serioase pe termen scurt, mediu și lung, precum scăderea factorului de retur financiar industrial; creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea riscurilor de țară; pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și testarea de sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială, imagerie satelitară, echipamente de zbor); pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine, altele.
Conform Convenției ESA, Art. XI, pct. 6b, un stat membru pierde dreptul de vot în cadrul Consiliului și Comitetelor de Program ESA atunci când suma arieratelor depășeste valoarea contribuțiilor pentru anul financiar curent.
România a devenit cel de-al 19-lea stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene în luna decembrie 2011. Conform Legii nr. 262 din 07/12/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, contribuţia financiară a României se suportă integral de la bugetul de stat, iar Agenţia Spaţială Română (ROSA) este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului.
Conducerea curentă a ESA este făcută de către Consiliul ESA, ce se intrunește trimestrial și este compus din cele 22 de state membre, iar conducerea la nivel superior se face de către Consiliul ESA a nivel ministerial ce se intruneste cu o periodicitate de 2-3 ani, unde delegațiile sunt conduse de către ministrii insărcinați cu spațiul – de regulă miniștrii cercetării, științei, tehnologiei.
Modul de angajare și plată al contribuției financiare naționale către ESA este stabilit prin Legea nr. 262/2011 și prin Convenția ESA. Sunt două tipuri de contribuții, fixă (denumită obligatorie) și pentru programe (denumită opțională pentru că fiecare țară își determină calitativ și cantitativ programele și misiunile spațiale la care participă).
Contribuția fixă este stabilită prin lege și se calculează ca proporție din venitul național net între cele 22 de state membre, României revenindu-i aproximativ 1%. Aceasta reprezintă costurile generale de administrare, programele de cercetare fundamentală și costurile asociate Centrului Spațial European din Guyana Franceză fiind plătită anual conform legii 262/2011.
Contribuția pe programe reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile spațiale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate. Miniștri negociază și angajează participarea pe programe multianuale cu diverse durate și distribuții de costuri. Este angajată o suma totală, distribuția pe programe fiind aprobată de miniștri conform negocierilor și sugestiilor făcute de Agenția Spațială Română, având în vedere și menținerea contribuției totale a României la nivelul
procentajului de 1% din bugetul total ESA. Din derularea fiecărui program rezultă contribuțiile anuale ale României care sunt calculate ulterior Consiliului la nivel ministerial și vor fi confirmate prin Hotărâre a Guvernului României.
În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 170 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat mai mult de 185 de contracte în ultimii 4 ani. Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale de 86%-91% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale premițând creșterea la 96%, acesta fiind mult superior celui obținut în programele de cercetare-dezvoltare-inovare ale Uniunii Europene.
Se poate aprecia că, în prezent, investiția în programele ESA este dintre cele mai eficiente, fondurile fiind cheltuite integral în țară. Practic, fondurile de cercetare-dezvoltare sunt alocate de ESA către entitățile naționale de cercetare-dezvoltare pentru realizarea de programe spațiale europene, riscurile fiind minime, iar ritmicitatea obținerii rezultatelor optima, eficiența managementului ESA fiind confirmată începând cu 1976. Sumele alocate prin ESA pot fi utilizate integral de către institutele de cercetare naționale, de către universități și companii de înaltă tehnologie românești pentru a permite accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA în vederea dezvoltării şi promovării de capacităţii naţionale de cercetare, educaţionale şi industriale în domeniile spaţial, aeronautic, securitate şi domenii conexe. Acest efort al țării noastre în cadrul proiectelor Agenției Spațiale Europene se înscrie în linia trasată la Summitul NATO din luna decembrie 2019 unde domeniul Spațiu și Securitate a devenit un important obiectiv al Alianței, fapt confirmat și susținut și de Președintele României, participant la această reuniune.
Si ce a facut tuta asta cu banii, ca nu a marit salariile cadrelor didactice?! Sunt intrun cont separat proprietatea citu-zero pentru mutat in alte zone ale pretenilor si partenerilor paratrantorului?! Apropo, au mai recuperat banii din contractele cu aparatura si masti de la bulangii cu firnele localizate in halvetica? E vorba de peste 4 mil euro!
Am ratat noi odata si un Eurovision pentru doar o suta de mii de euro, asa ca nu ma mai mira nimic. Incompetenta si hotia sunt la loc de cinste in tara asta.
Via ANRP acest stat a plătit catre Valentin Vişoiu, Florin Şerban Barbu şi lui Radu Pricop peste 100 milioane de Euro. Deci statul are bani, nu intrați în panică.
Are dar numai pentru securisti si oamenii acestora. Toti marii afaceristi de calibru de dupa decembrie ’89 au fost exclusiv astia. Oricine incerca tunuri fiind din afara sistemului securist era saltat de baietii Lulutzei.