Actuala şefă a DNA opune un doctorat îndoielnic unei poziţii în care vulnerabilitatea nu poate fi acceptată. Nu doctoratul acesta ar fi, în fond problema, fie doar dacă am avea în vedere posibile situaţii similare pe bandă rulantă. Prezenţa într-o asemenea funcţie publică nu este simplă, iar calitatea prestaţiei nu este altfel decât a doctoratului în cauză, chiar dacă acesta ar fi fost din start excepţional. Doctorate excepţionale sunt puţine, şi la noi, şi aiurea, din motive nenumărate. Pentru a fi şef al DNA trebuie să fii cât cere fişa postului. Mai mult e foarte bine, mai puţin, nu. Actuala şefă a DNA pare a fi în zona minus. În confruntarea momentului, când DNA a ajuns un fel de TRIBUNAL AL POPORULUI, locul acestui CEO trebuie eliberat. Lipsa democraţiei reale şi a justiţiei funcţionale face imposibilă longevitatea în funcţiile publice româneşti, aceasta arătând degradarea implicită. Însăşi puterea politică se află într-o situaţie infracţională din acelaşi motiv. Dacă nu ar fi fost nu ştiu ce procent discutabil, tot ar fi existat discuţii. Un simplu semn de punctuaţie în scriitura justiţiei poate da alt înţeles demersurilor, cu atât mai mult în justiţia noastră.
Prezenţa îndelungată în poziţia respectivă, numirea, tinereţea din momentul ocupării postului, experienţa provincială, toate la un loc arată că şeful acestei instituţii trebuie înlocuit. În principiu, aşa cum arată situaţia, cu unul la fel. Un alt obedient, o persoană ştearsă, rudimentară, cum este plin sistemul. Dacă actuala şefă a DNA nu ar fi avut coordonatele de mai sus, nimeni nu ar fi reuşit să îi clatine autoritatea. A lega însă lupta anticorupţie de o persoană arată că există o mare problemă, de fapt, chiar acolo este rezolvarea. O instituţie, fie ea de anticorupţie, nu poate fi deasupra legilor, indiferent cum sunt acestea. Conflictul între clasa politică şi doctoratul şefei DNA este între două forţe, şi acest fapt nu este normal. Impostura clasei politice nu justifică protejarea excesivă a şefei DNA. Presupunând asumarea tuturor riscurilor asumate, deşi nu prea ştim care sunt acestea, înlocuirea de la DNA se impune chiar dacă am avea de a face cu vreun monstru sacru al justiţiei.
DNA-ul este o construcţie complexă care prin păstrarea actualei titulare poate suferi transformări. Îşi va schimba, probabil, orientarea spre altă falangă a corupţiei. Oricum are o capacitate de lucru limitată, iar corupţia este mult mai extinsă decât forţele care ar trebui angajate să o anihileze. Cei care cer rămânerea actualei şefe a DNA au un interes legat de influenţa politică la originea cărora s-ar afla comanda principalelor decizii. În general, ce zice şi ce face puterea din România necesită multă prudenţă. Nu de alta, dar faptul că Traian Băsescu, împreună cu întreg neamul său, ar ajunge o victimă a propriilor săi ciraci nu este un semn de schimbare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.