Bătălia pentru Curtea Supremă deschide campania pentru Congres

O defăimare orchestrată la vârful justiției americane

Rivalii președintelui SUA se pregătesc pentru ultima ofensivă care are șanse reale de a–l opri pe Donald Trump înaintea alegerilor prezidențiale din 2020. Numirea unui nou judecător la Curtea Supremă este ocazia perfectă pentru lansarea campaniei anti-Trump pentru alegerile pentru Congresul SUA din luna noiembrie. Cum judecătorul Brett Kavanaugh, nominalizat de Trump pentru Curtea Supremă, avea un dosar profesional impecabil, democrații, presa și lobby-ul anti-Trump au trebuit să sape în altă parte.

Având în vedere că SUA au devenit în ultimii ani țara în care înalții funcționari ai statului își fac un titlu de glorie din a conspira împotriva președintelui ales democratic, în care presa, bastionul democrației, îi susține pe cei care își încalcă jurământul pe Constituție și publică scrisori anonime împotriva președintelui ales democratic, nu trebuie să stârnească mirare faptul că judecatorul Kavanaugh s-a trezit cu două acuzații de agresiune sexuală. Și nu trebui să mire că incidentele au avut loc nu recent, ci în urma cu 35 de ani, când actualul magistrat era student. Si nu trebuie sa mire nici faptul că presupusele sale ”victime” nu au vorbit până acum, nici măcar când cariera lui Kavanaugh era în plină ascensiune și era numit judecător federal la Curtea de Apel din Districtul Columbia sau când a judecat scandalul sexual Clinton-Lewinski.

Spiritul civic redescoperit după trei decenii

Una dintre presupusele sale victime din adolescență, Christine Blasey Ford, 51 de ani, profesor de psihologie la Universitatea din Palo Alto (California), a găsit cu cale să vorbească abia acum, după 35 de ani, despre cum adolescentul de 17 ani Kavanaugh a împins-o pe un pat în timpul unei petreceri și i-a acoperit gura cu palma. Acum, Blasey Ford spune că ”responsabilitatea mea civică depășește teama și teroarea pe care o simt gândidu-mă la o posibilă răzbunare”. Cu alte cuvinte, judecătorul Kavanaugh este prezentat nu numai ca un maniac sexual, ci și ca un soi de mafiot răzbunător.

Atacul împotriva celui nominalizat de Trump nu s-a oprit aici. The New Yorker a publicat, luni, un articol semnat de un laureat al premiului Pulitzer, Ronan Farrow, în care Deborah Ramirez, 53 de ani, îl acuză pe Kavanaugh că a făcut-o fără voia ei să-i atingă organul genital în timpul unei petreceri studențești la Yale. Atunci, Kavanaugh avea 18 ani. Ziaristul Farrow știe bine cum să gestioneze asemenea subiecte, căci premiul Pulitzer l-a primit pentru relatările despre abuzurile sexuale comise de producătorul de la Hollywood Harvey Weinstein. Ramirez ”nu a dorit, la început, să facă o acuzație publică”, însă zvonurile despre incident apărute în Senat au făcut-o să vorbească, scrie The Hill.

”Campanie de defăimare orchestrată”

Judecătorul nominalizat de Trump încearcă să se apere, însă imaginea sa este deja pătată. ”Este defăimare pură. Sunt gata să depun mărturie joi și să spun adevărul, sa-mi apăr numele în fața acestor acuzații de ultim moment”, a spus Kavanaugh. Casa Albă a transmis că faptele invocate ”nu sunt probate” și că este o ”campanie de defăimare orchestrată” de democrați. Presa americană se întreabă prea puțin de ce conștiința civică funcționează cu întârziere de decenii și pare să plece de la presupunerea falsă că oamenii nu se pot maturiza sau că nu își pot regreta greșelile adolescenței, dacă ele au existat cu adevărat. ”Kavanaugh ar putea fi un judecător dezastruos la Curtea Supremă, dupa cum și despre Donald Trump se poate spune în calitate de președinte. Dar, într-o democrație normala, acuzațiile aduse de Ford ar trebui să provoace râsete și glume de la Palo Alto până la Los Angeles, iar ea ar fi uitată, nu lăudată ca o eroină”, scrie publicația italiană Linkiesta.

Activism finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă

Campania pentru confirmarea lui Kavanaugh la Curtea Supremă va fi cea mai costistoare din istoria SUA, estimează analiștii. Pentru votul de confirmare ce trebui să-l primească în Senat se face lobby de zeci de milioane de dolari, la fel și pentru operațiunile de denigrare sau de susținere. The Washington Times scria, recent, că organizații aflate în spatele campaniei anti-Kavanaugh (precum Demand Justice), dar și avocata Christinei Bradley Ford, sunt finanțate de Fundația pentru o Societate Deschisă, a lui George Soros. ”Scopul nostru este să-i sensibilizăm pe progresiștii americani și să-i facem să vadă în justiție un loc în care se poate manifesta activismul lor și unde se poate promova agenda lor progresistă”, spunea șeful ONG-ului Demand Justice, citat de The New York Times.

Miza de la Curtea Supremă

Politica americană pare să fi intrat într-o fază post-democratică, în care se aruncă în luptă întregul arsenal al ”mapelor profesionale” și ”sexuale”, alături de zeci de milioane de dolari pentru campania unui judecător pentru Curtea Supremă, pentru a nu mai vorbi despre alegerile pentru Congres din luna noiembrie. Curtea Suprema este o miză mare. Dintre cei opt judecători aflați în funcție, doi au fost numiți de președintele Bill Clinton, alți doi de președintele Barack Obama, doi de președintele Bush jr., unul de președintele Bush sr., iar unul de Donald Trump. Kavanaugh ar fi al cincilea judecător din completul de nouă care ar avea o orientare conservatoare și ar putea înclina balanța. Curtea Supremă are rolul de a verifica constituționalitatea legilor și de a confirma sau anula decizii luate de instanțele inferioare. Legislația avortului, a migrației, cea legata de statutul diplomatilor străini, legislatia electorală – toate intra în competențele Curții Supreme. Cum alegerile din noiembrie bat la ușă, democrații americani au acuzat administrația Trump că a redus dreptul de vot al minorităților (afro-americani și hispanici în primul rând), cele care votează în general cu democrații. În fapt, legea care ușura înscrierea membrilor minorităților pe listele electorale a fost anulată în timpul administrației Obama. Începând din 2013, americanii din multe state sunt obligați să prezite un document de identitae cu fotografie pentru înscrierea pe listele electorale, adică pașaport sau permis de conducere, documente despre care se știe că minoritarii le dețin în proporție mai mică.

Spiritul civic regăsit după 35 de ani al unei profesoare universitare, cu ajutorul unui laureat Pulitzer, și milioanele de dolari investite în acțiuni care să transforme justiția în bastion al activismului ONG-urilor arată că tabăra anti-Trump din SUA pregătește loviturile decisve pentru ultima ocazie de a a-l opri pe președintele SUA, la alegerile din noiembrie. Terenul pe care luptă îi favorizează, căci fostul președinte Barack Obama a avut grijă să dea foc câmpiilor și să otrăvească fântânile prin anchetele inițiate împotriva lui Trump chiar înainte de alegerile din 2016. Ofensiva democrată pare să dea roade. Deși sondajele de opinie arată că majoritatea americanilor sunt mulțumiți de politica economică a administrației republicane, 52% dintre alegătorii înregistrați își doresc un Congres dominat de democrați, spre deosebire de doar 40% care vor un Congres republican.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4

3 Comentarii

  1. Probabil acela a fost prima și ultima dată când cineva i-a acordat o atenție onorabilei acuale profesoare, încât o hârjoneală de la un chef, probabil brevetul american în pijama, o mai ține minte după atâta amar de vreme. Sau s-ar putea ca apararea să motiveze gestul adolescentului de acum 35 de ani de faptul că acesta a fost adus la exasperare prin faptul că domișoara de atunci avea o igienă bucală precară.

  2. USA=patria MINCIUNILOR DEMOCRATICE, patria PROPAGANDEI MINCINOASE.Numai elefantii nu au observat pana acuma.

  3. In urma cu 35 de ani deviza era – „sex pe toate gardurile, din toate pozitiile, oricand, oricum, cu oricine!”, asa cum doreau si doresc bolsevicii sa fie femeia „eliberata’, „emancipata”.
    Ca sa vina acum si sa se prefaca a fi cenzori morali este chiar culmea nesimitirii, expresie – de fapt – a bolii mentale care se instaleaza deindata ce adopta individul regulile pro-GAY-siste, liberalismul degenerat.
    Doua actiuni sint vitale pentru supravietuire SUA:
    – eliminarea din Congres a tuturor khazarilor, incepand cu cei cu cetatenie israeliana
    – evaluarea psihiatrica a „alesilor” cu stiinta medicala nealterata de „fecalisti” [homosexuali]

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.