Violenţe la Paris şi în întreaga Franţă şi o situaţie şi mai delicată pentru guvernul socialist în parlament, acolo unde este supus unei moţiuni de cenzură din partea opoziţiei, după o încercare a propriilor deputaţi de a trânti executivul, cu o zi inainte.
Totul pleacă de la noul Cod al muncii, care reduce din drepturile angajaţilor în beneficiul angajatorilor, într-o ţară cunoscuta pentru statul ei providenţă. În faţa opoziţiei din propriul partid, guvernul condus de Manuel Valls a decis apeleze la prevederea constituţională care îi permite trecerea legii prin asumarea răspunderii guvernamentale. În acest moment legea nu este trecută, tehnic vorbind, însă în condiţiile în care motiunea de cenzură a Republicanilor eşuează, noua legislaţie intră în vigoare. În caz contar, guvernul Valls este demis.
Sute de protestatari s-au adunat de marţi seara în Paris în faţa Adunării Naţionale (camera inferioară), denunţând decizia lui Valls ca o “insulta adresata poporului”. “Adevărata democraţie este aici”, au strigat manifestanţii. Au fost proteste şi la Toulouse, unde s-a strigat “nu vrem o astfel de societate”. Au fost proteste şi la Lille, Tours, Marsilia, Nantes şi Grenoble, unde manifestanţii s-au ciocnit cu forţele de poliţie.
Confederaţia Generală Muncii, cel mai mare sindicat, a făcut apel la o grevă săptămânală de două zile(miercuri si joi) a feroviarilor. “E timpul sa trecem la nivelul superior”, a spus luiderul CGM, a cărui principală nemulţumire ţine de faptul că noua legislaţie va reduce beneficiile angajatilor şi, în primul rând, va permite companiilor sa stabilească propriile lor politici salariale, fără a se mai supune standardelor nationale.
Primarul din Paris, socialista Anne Hidalgo, s-a alăturat protestatarilor şi a declarat că legea sprijinită de partidul său “nu face nimic pentru justiţia socială”.
Reacţii extrem de critice în toată presa europeană faţă de decizia guvernului de a se eschiva în faţa votului aleşilor în ce priveşte noua lege a muncii. “Niciun guvern nu are dreptul să conducă fără popor. Toţi democraţii trebuie să sufere când văd acest lucru. Iar faptul că guvernul francez i-a ignorat pe reprezentanţii poporului de 80 de ori începând din 1958 nu ajută la nimic. Cine se serveşte de o asemenea prevedere îşi arată slăbiciunea”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Şi presa italiană loveşte în guvernul socialist de la Paris şi compară modul în care se vrea a fi adoptată noua lege cu modul în care a trecut aşa-numitul “jobs act” al guvernului Matteo Renzi, şi el un reprezentant al stângii ce a recurs la reformele de care până şi creştin-democraţii s-au ferit. “Cine ar fi putut crede? Cine şi-ar fi putut imagina că într-o zi liderii acestei Franţe arogante şi orgolioase vor privi cu admiraţie la ce se întâmplă dincolo de Alpi, la verii ei mai săraci? Însă asta se întâmplă cu proiectul de reformă al codului muncii, care în versiunea sa iniţiala a fost botezat “jobs act a la francaise”. O versiune iniţială care, în ţara celor 35 ore de lucru pe săptămână şi a puterii de şantaj a sindicatelor (care au totusi cel mai mic număr de membri din Europa occidentală) ar fi reprezentat o veritabilă revoluţie. Şi o readaptare a unui sistem arhaic şi anchilozat la exigenţele companiilor”, scrie Il Sole 24 Ore.
Ca reacţie la decizia guvernului, miercuri în Partidul Socialist s-a produs o frondă. 28 de deputaţi rebeli şi-au unit forţele cu ecologiştii împotriva propriului guvern şi a noului Cod al Muncii. Le-au lipsit doar doi deputaţi din cei 58 (o zecime din numărul total) necesari pentru a putea depune o moţiune de cenzură. Secretarul General al PS a declarat că rebelii “au depăşit limita” prin această acţiune. Iar un deputat socialist care susţine noul Cod al Muncii a declarat că asemenea iniţiative sunt “auto-distructive” şi “nu duc nicăieri”.
Joi, acţiunea lopr a fost dusă până la capăt de opoziţia de dreapta, Republicanii, partid condus de Nicolas Sarkozy. Aceştia au depus o moţiune de cenzură care poate duce la demiterea guvernului Valls. Însă analiştii susţin că nu se va ajunge aici, având în vedere că sprijinul dreptei pentru reforma pieţei muncii îi va determina pe toti “rebelii” de stânga să nu se alăture demersului.
Toate aceste tensiuni politice îl costă scump pe preşedintele Francois Hollande, mai cu seamă în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2017. Presa franceză a început să speculeze că viitorul candidat al socialiştilor nu va fi Hollande şi nici premierul Valls, ci Emanuel Macron, actualul ministru al Economiei şi unul dintre artizanii noului Cod al Muncii.
Evenimentele din Franţa relevă încă o dată profunda criză în care se află partidele de stânga din Europa – o criză de cadre, de personalităţi competente şi charismatice, şi o criză a alienării de propriul electorat. Protestele din Franţa legate de Codul Muncii au loc de mai bine de două luni de zile, iar, pe fondul impasibilităţii guvernului socialist, preferinţele electoratului se îndreaptă către extreme şi partidele anti-sistem.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.