Oficial european: PNRR nu a venit de sus în jos

România este responsabilă ca stat pentru conţinutul PNRR, a declarat, marţi, directorul general SG RECOVER, Celine Gauer, care a apreciat că acesta este „foarte bun şi foarte ambiţios”.

Directorul task force-ului pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene a participat la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR, eveniment organizat de Reprezentanţa CE în România.

În intervenţia sa, Celine Gauer a apreciat că „PNRR este un instrument bazat pe perfomanţă” şi a amintit că toate reformele şi investiţiile prevăzute în document trebuie să fie finalizate până în 2026.

„Planul României este foarte bun şi foarte ambiţios. În primul rând, aduce o contribuţie considerabilă în domeniul tranziţiei către energia verde (…). Este foarte ambiţios în domeniul digitalizării, în special digitalizarea serviciilor din sectorul public şi sănătate”, a explicat ea.

Mai mult, oficialul a subliniat că Planurile naţionale nu au fost impuse. „România este responsabilă ca stat pentru conţinutul Planului, aprobat de Consiliu. Nu este ceva care a venit de sus în jos, este ceva propus de România”, a arătat Celine Gauer.

De asemenea, a amintit că ţintele din PNRR sunt cu caracter obligatoriu.

„Vorbim de un pachet de investiţii în reforme. Sunt planuri pentru care va fi finanţată România. Posibilitatea pentru orice ţară de a cere revizuirea unui jalon sau unei ţinte este prevăzută în regulament, în mod foarte strict şi se aplică investiţiilor, dacă este vorba de condiţii neprevăzute la momentul realizării Planului. Avem exemplul unor planuri de investiţii care nu s-au mai putut realiza pentru că în acel loc au avut loc inundaţii, dar să schimbi o ţintă doar pentru că aşa vrei, asta nu este posibil”, a arătat oficialul CE.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Carmen Moraru a vorbit despre faptul că reprezentanţii României şi ai Comisiei Europene au avut o primă discuţie vizavi de modificări în PNRR.

„România şi Comisia suntem în procesul de a modifica PNRR-ul din mai multe motive. Unul este introducerea factorului de RePowerEU (…), colegii de la Comisie ne-au făcut comentariu, urmează să dezvoltăm tehnic aceste proiecte şi vom vedea în ce direcţie de îndreptăm. Al doilea motiv pentru care modificăm PNRR-ul este acela că România trebuie să reducă din alocarea de granturi 2,11 miliarde de euro. Din grant şi asta trebuie să vină de undeva. Deci, practic, noi trebuie să analizăm care sunt acele componente care au grant şi trebuie să vedem de unde putem să tăiem sau să compensăm altfel”, a arătat Moraru.

Ea a subliniat că „este absolut clar că nu putem să reducem nivelul de Verde şi Digital al Planului”. „În niciun caz partea de reforme, acestea trebuie îndeplinite”, a completat Moraru. Secretarul de stat a spus că în acest moment sunt discuţii în ministerele responsabile legate de modul în care unele reforme pot fi îndeplinite şi a dat exemplu reforma pensiilor.

De asemenea, Moraru a prezentat în cifre ce înseamnă PNRR pentru România. „(România – n.r.) are de îndeplinit 507 ţinte şi jaloane, 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme şi 107 investiţii, dar şi o alocare de 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,23 de miliarde grant şi 14,94 de miliarde împrumut”, a spus ea şi a adăugat că „în momentul acesta, România are în cont aferent Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă 6,35 miliarde de euro, destul ca să înceapă în forţă implementarea Planului”.

Potrivit PNRR, România s-a angajat să facă reforme în legea decarbonizării, legea pensiilor speciale sau legea avertizorilor de integritate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

8 Comentarii

  1. a venit ca o MOMIRE:
    -scrieti voi Planu
    dupa cum va pofteste inimioara, puneti acolo tot-tot,
    tot ce vreti voi sa FURATI
    si la urma venim NOI-ue-mue si punem conditiile CAPITULARII,
    pretzul vanzarii fara drept.

    -e cea mai ordinara forma de criminalitate a „gulerelor albe”,
    a „elitelor”-vestice sau „neaoshe”.

  2. Oare cât o fi primit proasta asta să perie guvernul meu și conducătorul iubit!…

  3. Dezmăţ pe bani publici in sectorul bugetar. Culmea nesimţirii a fost atinsă prin promisiunea făcută pentru anul 2023 , a cresterii cu 50% salariilor celor care gestionează proiecte PNRR. De fapt este vorba de toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, provenite din PNRR, care vor primi un spor de 50% la salariu, inclusiv primarii și președinții Consiliului Județean. E ca si cum acesti bugetari implicati in gestionarea fondurilor europene primesc in prezent un salar chiar fără să facă nimic, iar pentru ca să se achite de sarcinile de serviciu trebuie stimulati cu spor de 50% .
    Fondurile PNRR sunt conditionate de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
    -Reforma pensiilor;
    -Reforme în politica fiscală;
    -Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
    -Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
    –Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
    –Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
    -Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
    -Transport fără emisii de carbon;
    -Energie Regenerabilă.

  4. Cunoaștem modelul! „DE SUS” au venit „indicații prețioase” despre ce trebuie sa conțină, în România s-a elaborat conform acestora și UE îl aplica „democratic” conform cerinței statului

  5. existenta a unor sume de milioane sau zeci de milioane pt consultanta, intr-o tara in care salariul mediu este de 1000 de euro, nu cumva a fost o mita mascata pt a semna PNRR-ul? Nu cumva mita mascata este si sa va cante in struna cu decarbonizarea Europei, intr-o tara fara poluare din simplul motiv ca este depopulata, nu are industrie are cele mai mici consumuri energetice. Daca acum 30 de ani avea o putere instalata de 20.000MWh acum a ramas cu 6000MWh, doar un c…tin sau un ipocrit poate afirma ca o tara care mai produce doar 30% poluiaza, iar marele tari industrializate NU.

  6. se va citi 20.000 MW in loc de 20.000 MWh respectiv 6000MW in loc de 6000 MWh

  7. Adica ne-am rupt singuri gatul, nu ni l-au rupt ei? Sau poate ca am scris dupa dictare iar acum ei spun ca noi am scris?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.