Ministrul Justiţiei Tudorel Toader, membru în Consiliul Superior de Apărare a Țării, i-a cerut procurorului general Augustin Lazăr începerea procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, DNA, DIICOT și SRI. Pentru desecretizarea acestora, conform legii, acolo unde sunt mai mulți semnatari ai unui protocol este obligatoriu să fie unanimitate. Dacă un singur reprezentant se opune, atunci documentul nu poate fi declasificat.
Acțiunea Ministrului Justiției vine după ce premierul Viorica Dăncilă i-a cerut lui Tudorel Toader desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, „având în vedere clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcţionarea României ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat.„ Conform Guvernului, solicitarea prim-ministrului se bazează pe prevederile legale potrivit cărora „se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.„ Potrivit legii, desecretizarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se realizează de către împuterniciţii şi funcţionarii superiori abilităţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate.
Procurorul coordonator
Surse din cadrul entităților cu atribuții în descoperirea și semnalarea faptelor de corupție spun că nu este nimic ilegal în încheierea acestor protocoale, ci doar în modul de aplicare al acestora, cât și a puterii atribuite fiecărei instituții semnatare. Surse din cadrul Direcției Generale Anticorupție au declarat pentru Cotidianul că toate acțiunile lor s-au desfășurat doar sub coordonarea procurorului de caz. „Ofițerul a făcut strict ceea ce a cerut procurorul. În cazul nostru, ca ofițeri de poliție judiciară nu putem fi acuzați că ne-am depășit atribuțiile. În cazul ofițerilor SRI, nu știu. Am colaborat cu ei, așa cum colaborăm cu orice instituție care ae atribuții pe linia noastră de muncă. Să nu uităm că DNA are un deficit mare de ofițeri de poliție judiciară. Dacă vă aduceți aminte, în urmă cu un an sau doi, DNA cerea chiar trecerea Poliției Judiciare în subordinea ei.“
Conform legii de funcționare a DNA „Ofițerii și agenții de poliție judiciară sunt detașați la Direcția Națională Anticorupție la propunerea nominală a procurorului șef al acesteia, prin ordin al Ministrului Administrației și Internelor, iar numirea acestora în funcții se face prin ordin al procurorului șef al direcției. Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară are o durată de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii detașării în funcție, cu acordul acestora. Pe perioada detașării, ofițerii și agenții poliției judiciare nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. Ofițerii de poliție judiciară constituie poliția judiciară a DNA. Ei își desfășoară activitatea numai în cadrul direcției, sub autoritatea procurorului șef al acesteia și pot efectua actele de cercetare penală dispuse de procurori. Ofițerii de poliție judiciară ai DNA își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului, dispozițiile acestuia fiind obligatorii. Actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.“
Declasificarea
În situaţia protocoalelor de colaborare între SRI şi alte instituţii ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informaţii sunt conducătorii instituţiilor semnatare care, în speţă, au şi calitatea de autoritate desemnată de securitate. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, fie la solicitarea celorlalte entităţi implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, a precizat Administraţia prezidenţială.
Corupția, risc național
În strategia de apărare a țării pe perioada 2015-2019 se arată: „corupţia – care afectează statul de drept şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor; disfuncţii în absorbţia fondurilor europene, utilizarea banului public, în agricultură, energetic, protecţia mediului, justiţie, sănătate, educaţie şi cercetare ştiinţifică; precaritatea infrastructurii critice; absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea şi respectarea unor programe investiţionale; capabilitatea limitată a administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene; deficienţe care afectează capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul RA asupra acestor sisteme; precaritatea resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri”. Iar ca Direcții de Acțiune se prevede „identificarea și semnalarea actelor de corupție” cât și „intensificarea colaborării inter-instituționale; alocarea de resurse printr-un proces integrat, continuu, multianual și riguros de planificare la nivel național“.
”Tudorele fa ceva ” gargaragiu ca intotdeauna baga la inaintare PG, DNA, DIICOT, SRI. Prima data sa desecretizeze el toate protocoalele de la ministerul public unde este imparat, sa dea exemplu personal. Daca celelalta parte semnatara se opune, sa ne spuna cine, nu vorbim sa ne aflam in treaba ca si cu acuzatiile aduse LCK, o revista a presei. Sa dea exemplu personal, ca de exemplu: ” Eu in calitate de ministru al justitiei vreau sa desecretizez protocoalele aflate in pastrarea ministerului pe care il conduc, dar se opune partea cealalta, SRI, sau institutia care se opune. Am citit protocoalele respective si va pot spune ca contin sau nu contin lucruri incriminabile. ” Ati facut dintr-un bulgare de zapada prin rostogolire o avalansa care risca sa ingroape tot ce intalneste in cale, fara a ne arata un protocol de colaborare, daca poarta aceasta denumire, daca exista sau nu fapte de incriminat. Intentionat lasati ca oamenii sa-si formeze o parere care ajuta borfasii si teparii natiei sa ne rada in nas. Tot asa ar trebui sa procedeze toti ministrii, prea multa gargara si fapte de nici un fel. Declaratii, demagogie, umplu agenda publica cu ineptii a la Dancila si fapte ioc.