În perioada 27-31 august, la Maliuc se va desfăşura Tabăra de antropologie cultural-creștină, cu tema „Omul românesc – identitate culturală și spirituală“. Pentru această tabără, care este de fapt o delectare spirituală şi senzorială, a fost ales un spaţiu natural, mirific, situat aproape de intrarea pe Lacul Fortuna, în rezervaţia naturală a Deltei Dunării.
Trebuie menţionat că fiecare ediţie a acestei tabere a avut ceva special, reprezentând de fiecare dată un pas spre dezvoltarea unei experienţe care, iată, continuă din 2008 încoace, cu imperfecţiunile şi obstacolele peste care organizatorii au reuşit să treacă întotdeauna cu ajutorul Bunului Dumnezeu. Această ediţie este destinată în special filosofilor, sociologilor, psihologilor, teologilor și tuturor oamenilor de cultură care vor să-și exprime un punct de vedere sau celor care vor să fie auditoriu. Alegerea temei din acest an a fost oarecum influenţată de contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918, organizatorii urmărind să reînvie mândria de a fi român în aceste momente speciale, dar şi transmiterea unei apel la coeziune şi unitate naţională.
De-a lungul zilei, programul este unul lejer, lăsat la libera alegere a participanţilor. Programul comunicărilor este de la 17.00 la 20.00, urmate de masa de seară, apoi poate continua sub forma unor convorbiri pe temele din ziua respectivă.
Fenomenul Maliuc a început la iniţiativa unui grup restrâns de entuziaşti din Mizil în anul 1998, tineri care activau în cadrul Ligii Tinerilor Creştini Ortodocşi Români – filiala Mizil, Prahova. Acești tineri au fost îndrumați de un mare spirit, fondatorul LTCOR Mizil – Dumitru Vasilescu. De-a lungul timpului, în tabăra de vară de antropologie au participat foarte mulții tineri, iar unii dintre ei au ajuns factori de decizie în mediul cultural românesc. La început au fost studenții de la Arte Plastice, ulterior s-au alăturat grupul EINUEA de la Muzeul Țăranul Român, iar mai târziu grupul de muzică veche românească Trei Parale.
Odată cu anul 2010, preotul prof. dr. Bogdan-Costin Georgescu s-a implicat atât spiritual, cât și material și a reușit să dea o tentă de antropologie culturală creştină acestei întâlniri de suflet pentru tineret. Datorită relaţiei sale cu spaţiul de cultură britanic şi cu preoţi ortodocşi din cadrul Patriarhiei Antiohiei (Dioceza pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda din cadrul Bisericii Ortodoxe a Antiohiei), Părintele Georgescu a adus la Maliuc şi tineri de la Colegiul Regal de la Lancaster (Anglia), care, interesaţi de profilul taberei aceste grupuri de tineri englezi, au continuat să vină şi în anii următori.
Trebuie să amintim și despre generozitatea preotului prof. dr. Mihai Milea, căci fără implicarea domniei sale nimic din acest fenomen de la Maliuc nu ar fi fost posibil. Acest preot cu o inimă mare este profesor la Seminarul Teologic din Buzău, fondatorul Fundaţiei „Sf. Sava“ pentru copii, unul dintre acei preoţi ortodocşi care încearcă să urmeze neabătut linia Sfinţilor Părinţi. Toţi elevii și studenții, dar și toţi tinerii, au un respect deosebit pentru acest om care ne-a permis să ne manifestăm liber şi întru adevărată cultură toţi aceşti ani! Fără generozitatea Părintelui Mihai Milea, acest fenomen nu ar fi existat! Ulterior s-au adăugat demersurilor LTCOR Mizil şi alte organizaţii creştine de tineret, printre care menţionăm: Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România Ploieşti şi LTCOR Blejoi, Prahova (sub coordonarea studentului la Teologie Dragoş Isbăşoiu)… iar lista personalităţilor, instituţiilor şi evenimentelor poate continua pe multe pagini, că ar fi nevoie de un număr întreg al acestui buletin pentru a fi completă.
Un alt nume care ar trebui amintit şi care merită profunda noastră recunoştinţă este cel al dlui prof. Gheorghiţă Geană, care, deşi încă nu a apucat să participe fizic la aceste manifestări, întotdeauna a fost alături de această tabără cu spiritul și poate fi considerat spiritus-ul rector din a cărui influenţă aceasta a ajuns să capete în cele din urmă nuanţele unei tabere de antropologie.
S-au perindat pe la tabăra de la Maliuc: asistenţi de la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“, sociologi şi cercetători de la Muzeul Ţăranului Român (Lila Pasima, Cosmin Manolache, Călin Torsan), actori îndrăgostiţi de tineret – precum frumoasa şi generoasa Crenguţa Hariton, actriţă la Teatrul „Nottara“, care a reuşit să cheme tinerii la frumos prin activităţile desfăşurate. S-au făcut expoziţii de fotografie cu şi sub coordonarea soţilor Adriana şi Cornel Rusoiu, Adriana Rusoiu fiind o fotografă care depăşeşte barierele fotografiei funcţionale, gravitând spre antropologia vizuală ca metodă de cunoaştere. Au mai participat elevi de la Colegiul de Artă „Carmen Sylva“ din Ploieşti (în 2013, sub coordonarea remarcabililor soţi întru cultură plastică Liliana Marin şi Dan Rădulescu), care au pictat peisaje din Maliuc la standarde expozabile în mari muzee europene (unele dintre picturile de mare expresivitate artistică realizate atunci sunt în posesia Hotelului Salcia de la Maliuc). La tabăra de antropologie culturală şi creştină (ediţia 2013) au mai participat: ÎPS Teodosie Tomitanul, Valentin Ajder, directorul Editurii EIKON, criticul literar şi jurnalistul Christian Crăciun, poetul George V. Precup, prof. dr. Catherine M. Spiro (americancă ortodoxă, doctor în psihologie) etc. La ediţia din 2015 (a VIII-a ediţie) au participat şi doi elevi de la Lancaster Royal Grammar
School – Lancaster, Anglia.
Activităţile de tabără întotdeauna au fost multiple și aici amintim de conferinţe, vizionări de filme documentare, lansări de carte, ateliere de pictură pentru copii, sculptură şi încondeiat ouă, expoziţii, pescuit şi excursii cu barca pe canalele Deltei etc. Materialele prinse între paginile acestui buletin reprezintă doar o mostră a nenumăratelor contribuţii întru reuşita spirituală, culturală şi educativ-recreaţională a taberei. Ele sunt de asemenea reprezentative pentru tipurile de discurs antropologic pe care buletinul intenţionează să le găzduiască. Bineînţeles, tabloul ar fi fost complet cu inserarea unui material din zona antropologiei fizicaliste. Este în acelaşi timp adevărat că în ediţiile de până acum ale taberei nu au existat activităţi pe această bază. Sperăm însă ca în volumele viitoare antropologia fizicalistă să fie reprezentată de cel puţin o contribuţie per volum. De-a lungul timpului, la tabără au avut loc mai multe ediții cu diferite teme, printre care amintim „Omul şi muzica. Reverberaţii spirituale în sunet“, „Nativul şi cercetătorul. Câteva consideraţii asupra coparticipării ştiinţifice“, „Valoarea taumaturgică a ritualului din dansul Căluşarilor. Ritm, vibraţie şi rezonanţă prin integrare cosmică“.
Pentru a simţi această alteritate a normalităţii, prin întoarcerea la natural, invităm iubitorii de frumos, respiraţie curată şi cultură să ni se alăture în arca goeletei Speranţa, a lui Radu Tudoran, într-o călătorie cultural-spirituală şi antropologică în direcţia Maliuc. Vânt bun din pupă!…
Având în vedere că ne aflăm în Anul Centenarului, mai mult ca oricând poporul român are nevoie de coagularea intelectualității românești, în demersul absolut necesar de promovare a valorilor românești, de regăsire și păstrare a identității naționale.
Pentru ca relatarea privind istoricul acestei tabere să fie corectă, sînt necesare unele precizări.
Cînd la Maliuc au fost cei de la Muzeul Țăranului Român (Lila Passima, Cosmin Manolache, Călin Torsan) și menționatul grup Einuiea (care nu reprezenta MȚR; o parte din componenți erau angajați la MȚR, ceea ce este altceva), acea tabără nu avea o tematică, nu avea legătură cu antropologia culturală, istorică sau socială. Și nici cu așa-zisa antropologie creștină, pe care o consider o scorneală și care nu are nici o legătură cu științele sociale. Pur și simplu era un prilej de a părăsi orașul și de a face ceva concret pentru copiii de la Maliuc în timpul vacanței de vară. Am făcut cîteva ateliere, a fost muzică, au fost discuții, am jucat fotbal cu sătenii. Asta s-a întîmplat într-un singur an, 2008, iar inițiativa a fost a lui Dumitru Vasilescu, care coordona LTCOR Mizil. Anul următor lucrurile s-au schimbat, cînd coordonarea a fost asigurată de către pr. Bogdan-Costin Georgescu.