Opoziţia curăţă Legea educaţiei

Comisia pentru învăţământ din Senat propune eliminarea din Legea educaţiei a prevederii potrivit căreia, în învăţământul gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, Istoria şi Geografia se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în română. Cei şase senatori PSD şi PNL din Comisia pentru învăţământ au dezbătut Legea educaţiei, sâmbătă şi duminică, în absenţa reprezentanţilor PDL şi UDMR.

Membrii Comisiei pentru învăţământ din Senat au propus eliminarea din proiectul Legii educaţiei naţionale a prevederii în acest sens, susţin reprezentanţi ai comisiei.

Raportul la proiectul Legii educaţiei naţionale a fost finalizat în cursul serii de duminică şi a fost depus, luni, la Biroul Permanent al Senatului.

Documentul conţine circa o mie de pagini, dintre care circa 432 de pagini conţin amendamente admise, iar 624 de pagini conţin amendamente respinse.

Anunţul oficial privind depunerea raportului a fost făcut, luni, de vicepreşedintele Comisiei, Ecaterina Andronescu, în prezenţa celor şase membri ai comisiei din Opoziţie care au participat la dezbaterea proiectului şi adoptarea raportului, senatorii PSD Dănuţ Prunea, Ioan Mang, Doina Silistru şi senatorii PNL Nicolae Robu şi Cristian Ţopescu.

Fiecare dintre membrii comisiei prezenţi la conferinţa de presă a avut în faţă un cartonaş cu numele, pe fond tricolor şi cu menţiunea „Partidul Şcolii”.

Învăţământ obligatoriu de 11 clase

De asemenea, Comisia pentru învăţământ propune, în raportul la Legea educaţiei, ca învăţământul obligatoriu să fie de unsprezece clase, incluzând un an de grupă pregătitoare la grădiniţă, a declarat senatorul PSD Ecaterina Andronescu.

„În formula pe care noi am depus-o în raportul comisiei, grupa pregătitoare devine obligatorie şi intră în învăţământul obligatoriu şi rămâne la grădiniţe, ca să nu producem niciun fel de perturbaţii, cu atât mai mult cu cât nu există studii de impact nici în ceea ce priveşte asigurarea infrastructurii şcolare şi a acoperirii cu cadrele didactice ale ciclului în care, eventual, ar urma să intre”, a menţionat Andronescu, într-o conferinţă de presă.

Andronescu a precizat că, în varianta adoptată de comisie, ciclul de învăţământ primar va fi de patru ani, la fel şi ciclul de învăţământ gimnazial.

„După clasa a opta şi după examenele de finalizare a ciclului gimnazial elevii şi familiile lor pot alege una dintre cele două rute posibile, să meargă spre liceu, unde primii doi ani sunt, de asemenea, în interiorul învăţământului obligatoriu sau spre şcoala profesională, de doi ani. Învăţământul obligatoriu este de unsprezece ani”, a ţinut să precizeze Ecaterina Andronescu.

Preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, Mihail Hărdău (PDL), a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că finalizarea raportului Legii educaţiei este „un abuz” care trebuie corectat de plen sau de Biroul Permanent al Senatului, susţinând că „emulaţia opoziţiei în comisie este suspect de politizată”.