Orăștie, istorie corală de peste 150 de ani

Orăștia, locul binecuvântat de Dumnezeu să poarte pe cununa munților ce-i înseamnă numele, Munții Orăștiei, mai toată istoria acestei părți a lumii strângând laolaltă Cultura Turdaș, Cetățile Dacice și perla Regatului lui Decebal – Sarmizegetusa Regia –, băile termale din Geoagiu-Băi, al căror efect curativ l-au aflat și oștile romane ale lui Traian, cu cetățile medievale de la Hunedoara, Deva…

În ținutul Orăștiei nu trece timpul, aici ești întrebat „pe ce vreme suntem?“, nu „cât este ceasul?“, aici se scurge vremea, timpul având, parcă, al rol.

Între zidurile Cetății Orăștiei, în decursul veacurilor, au văzut lumina tiparului multe publicații, cărți și ziare, dar și formaţii de muzică corală – „Corul Orăștiei“ fiind o expresie larg răspândită. Despre aceasta voi a vă scrie acum.

O urbe, un gând, un cor

În ceea ce privește spiritul de progres, de emancipare culturală și spirituală a Orăștiei, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, acesta se datorează în bună măsură spiritului cosmopolit al urbei. La acea vreme era un mic „burg“ ardelenesc ce reunea o populație care cuprindea mai multe naționalități reprezentative: români, sași, maghiari, evrei etc.

Coexistența acestor grupuri etnice a generat o concurență prielnică, care la rândul ei a dat naștere unor frumoase tradiții și instituții locale, cum ar fi: Maialul (sărbătoarea urbei), corul, fanfara, reuniuni literare, reuniuni artistice, cercuri științifice etc. Având un asemenea peisaj cultural vast, Orăștia a putut fi un mediu propice pentru ascultarea și punerea în scenă a unui gen muzical mai amplu (pentru un burg ce nu avea o universitate) din punct de vedere muzical, anume opereta.

Există anumite dovezi despre o activitate muzicală intensă în Orăștie, însă anul de naștere al Corului de la Orăștie este 1868, de atunci datează primele înscrisuri. Anume „Protocolul despre ședințele Comitetului Parohial și Școlar Greco-Oriental din Orăștie“ de la data de 28 iulie 1868, pin care se arată că „domnul învățător Ioan Bena va fi remunerat cu suma de 200 fl pentru a-și desfășura activitatea în calitate de învățător, secretar al comitetului parohial și nu în ultimul rând pentru a forma un cor“. Un amănunt important este acela că în acest proces-verbal învățătorul Ioan Bena va avea un cor care va trebui să formeze „două coarde“ (voci). Acesta este actul de naștere al Corului de la Orăștie.

Începând cu anul 1883, Corul îl va avea la pupitru pe profesorul Ioan Branga, acesta fiind elevul lui George Dima la Institutul Pedagogic din Sibiu. Corul de la Orăștie va purta denumirea de „Reuniunea de cântări“, afirmându-și valoarea în 1906 la Festivalul tuturor societăților corale românești (inclusiv cele din Imperiul Austro-Ungar), organizat la Arenele Romane din București de către Societatea muzicală „Carmen“, condusă de D.G. Kiriac. Acolo, atât corul, cât și dirijorul au fost răsplătiți, separat, cu Medalia de Aur.

În septembrie 1913 au loc la Orăștie serbările ASTRA. Cu această ocazie, Ioan Branga va prezenta un frumos program alături de „Reuniunea de cântări“. În concertul dat de corul orăştian a cântat Cella Delavrancea, fiica scriitorului Barbu Delavrancea. În același an, Ioan Branga se retrage din activitatea corală a Orăștiei.

 

După 1918

Primele operete puse în scenă la Orăștie au avut loc în preajma anilor 1925-1928, sub conducerea muzicală a dirijorului Savel Horceag, stabilit aici în acei ani, în calitate de șef al muzicii militare. Ziarele locale din acea perioadă sunt singurele care atestă această performanţă deosebită a orăştienilor.

„La șezătoare“ de Tiberiu Brediceanu este prima operetă jucată de amatorii și coriștii din Orăștie. Demnă de reținut este componenta multietnică a ansamblului – erau români, sași și maghiari –, dar și vastitatea de meserii practicate de aceștia – doar în orchestră găsim militari, avocați, zidari, mici meseriași, negustori etc. În acea perioadă, scriitorul și marele om de cultură Valeriu Bora a remarcat în „Solia dreptății“: „Când se pune la o parte undița cu râma și catran a politicianismului se dovedește că noi, popoarele acestei țări, putem munci în deplină frățietate laolaltă spre binele patriei și a bunului trai între noi“.

În anul 1947, dirijorul Aurel Subescu reușește să pună în scenă opereta „La seceriș“ de Tiberiu Brediceanu. Pentru coalizarea ansamblului necesar unui asemenea spectacol, „artiștilor“ li s-au alăturat și elevii celor două licee din oraș: „Aurel Vlaicu“ și „Despina Doamna“. Corul era format din peste 100 de persoane, iar orchestra era alcătuită din vreo 40 de membri ce au muncit din greu. Astfel, în primăvara acelui an, au avut loc șase spectacole care s-au bucurat de aprecierea și participarea sinceră a publicului din zona Orăștiei.

 

Perioada comunistă

În perioada ce a urmat anului 1947, corurile și orchestrele orașului au fost preluate de către Corul Casei de Cultură. Conducerea politică era împotriva manifestărilor culturale și religioase, așa că s-a încercat suprimarea acestora. Notă discordantă face însă profesorul Ioan Popa, care, în anul 1951, repune în scena vieții culturale orăștiene muzica corală, inclusiv opereta, munca domniei sale fiind apreciată nu doar pe plan local, ci și la nivel național.

Astfel că în anul 1957 este repusă în scenă opereta „Crai Nou“ de Ciprian Porumbescu, iar în anul 1960, toate elementele muzicale corale din oraș, sub conducerea muzicală a profesorului Ioan Popa,  aduc în atenția publicului opereta „Ana Lugojana“ de Filaret Barbu. La buna realizare a spectacolului au contribuit Cornelia Secărea, cea care a realizat scenografia, Maria Barbu, maestră coregrafă, și nu în ultimul rând Manole Secui, care semnează scenografia.

Într-o scrisoare de felicitare expediată de Filaret Barbu, după faza interregională de la Brașov, acesta preciza motivele pentru care a fost admisă formația corală pentru a concura la nivel național: „Felul cum s-a prezentat corul, rolurile comice, regia excelentă a piesei, precum și munca uriașă a dirijorului“. Tot în această scrisoare, Filaret Barbu comunica profesorului Ioan Popa că va veni personal la Orăștie pentru a colabora.

Ulterior, Corul și colectivul Casei de Cultură din Orăștie vor primi calificative de apreciere din partea multor personalități marcante ale muzicii din anii ’60: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, Lia Hubic, Cornel Fănăţeanu, Mircea Neagu, I.D. Chirescu etc.  După anii ’70 mișcarea artistică și corală din Orăștie devine din ce în ce firavă, acest fapt nedatorându-se performanței sau seriozității, dăruirii și dragostei pentru cânt a coriștilor, ci mai cu seamă politicii duse de regimul comunist, viața culturală a urbei urmând strict drumul trasat de „Cântarea României“.

Noi și benefice începuturi

După 1990 încep să reapară Corurile Orăștie. Primul a fost Corul „Armonia“, condus de Ioan Popa. Tot în acea vreme revin în viața publică corurile bisericești ale diferitelor culte desființate în 1947.

În perioada post-„loviluționară“ apare în burgul Paliei corul „Vlăstarele Orăștiei“, condus de Petru-Androne Eli.

Corul a fost fondat în 1996 în Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului“, fiind primul cor al copiilor din România care a cântat toată Liturghia. Repertoriul corului cuprinde peste 200 de melodii în 23 de limbi. „Vlăstarele“ au participat la peste 250 de concerte și festivaluri în Austria, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Olanda, Ungaria, Italia, Letonia, Liechtenstein, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Vatican. Începând cu anul 2004, corul a câștigat 43 de premii la festivaluri internaționale, cele mai importante fiind: Medalia de bronz și Diploma de argint la Campionatul Mondial Graz (2011), bronzul la Jocurile Europene și Medalia de argint la Grand Prix of Nations, Magdeburg, Germania (2015), „Îngerul Păcii“, ca anul acesta să obțină Premiul III la Festivalul Coral de la Ohrid, Macedonia, adăugând în palmares cea de-a 44 distincție internațională. Profesorului Petru-Androne Eli, în 2017, președintele României, Klaus Iohannis, i-a acordat Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de Cavaler.

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dan Orghici 131 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.