Pensia lui Lucian Pahonțu, mai mare decât salariul de general. Cât încasează lunar șeful SPP

Lucian Pahonțu încasează aproape 9.000 de euro lunar din pensie și venitul de la SPP, potrivit Snoop. Pensia militară, de peste 36.000 de lei, este mai mare decât suma pe care o primea lunar când era general activ.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
Pensia lui Lucian Pahonțu, mai mare decât salariul de general. Cât încasează lunar șeful SPP

Sursă foto: Libertatea

Lucian Pahonțu încasează aproape 9.000 de euro lunar din pensie și venitul de la SPP, potrivit Snoop. Pensia militară, de peste 36.000 de lei, este mai mare decât suma pe care o primea lunar când era general activ.

Directorul SPP, Lucian Pahonțu, încasează aproape 9.000 de euro pe lună din pensie și salariu, potrivit informațiilor publicate de Snoop. Pensia militară ar depăși 36.000 de lei lunar, fiind mai mare decât venitul pe care îl avea în perioada în care era general activ. Pahonțu a fost trecut în rezervă în noiembrie 2024, dar a rămas la conducerea SPP.

Cea mai mare parte a veniturilor actualului șef al SPP provine din pensia militară. Aceasta este de aproape 7.000 de euro lunar, adică peste 36.000 de lei, potrivit Snoop. După trecerea în rezervă, Pahonțu a continuat să conducă instituția. Pentru această funcție ar primi în prezent aproximativ 2.000 de euro pe lună. În total, pensia și venitul de la SPP îi aduc aproape 9.000 de euro lunar.

Pensia este mai mare decât venitul din perioada în care era general activ

Ultima declarație de avere disponibilă pe site-ul SPP este cea depusă în iunie 2024, înainte ca Pahonțu să fie trecut în rezervă. Documentul cuprinde veniturile obținute în 2023. În acel an, Lucian Pahonțu a încasat 353.510 lei în calitate de director al SPP. La această sumă s-a adăugat o indemnizație de delegare de 22.312 lei.

Venitul său lunar din funcție era astfel de aproape 30.000 de lei.

Pensia militară pe care o încasează acum ar depăși 36.000 de lei pe lună, potrivit informațiilor Snoop. Prin urmare, doar pensia este mai mare decât venitul lunar pe care îl avea când era militar activ.

Valoarea pensiei nu apare într-o declarație de avere publică. După decizia CCR din mai 2025 privind publicarea declarațiilor de avere, aceste informații nu mai sunt disponibile în forma anterioară.

Pahonțu ar fi avut posibilitatea să își publice integral declarația în iunie 2025, înainte ca decizia CCR să producă efecte, notează Snoop. Acest lucru nu s-a întâmplat.

A fost trecut în rezervă la 60 de ani, dar a rămas șeful SPP

Lucian Pahonțu are 61 de ani și conduce Serviciul de Protecție și Pază de peste două decenii. El a fost numit director al instituției pe 7 decembrie 2005, la propunerea fostului președinte Traian Băsescu.

La 1 noiembrie 2024, Klaus Iohannis a semnat decretul privind trecerea sa în rezervă, cu începere din 2 noiembrie. În acea zi, Pahonțu împlinea 60 de ani.

Legea prevede că generalii SPP pot fi menținuți în activitate până la această vârstă.

SPP preciza atunci că Lucian Pahonțu „se trece în rezervă din calitatea sa de militar”. El a continuat însă să ocupe funcția de director al instituției, cu rang de secretar de stat.

La începutul mandatului său, președintele Nicușor Dan a anunțat că va evalua conducerea serviciilor, inclusiv situația șefului SPP. Pahonțu se află în continuare la conducerea instituției.

În toamna anului 2025, Guvernul a încercat să limiteze cumulul pensiei cu salariul la stat. Una dintre variante prevedea reducerea cu 85% a pensiei pentru anumiți pensionari care continuau să lucreze în sectorul public. Proiectul nu a fost însă adoptat de Guvern și se află în Parlament.

Pahonțu respinge acuzațiile privind evenimentele din 1989 și 1990

Situația veniturilor șefului SPP apare în contextul unor investigații recente despre trecutul său.

Snoop a relatat că Lucian Pahonțu nu ar fi depus declarația pe proprie răspundere privind o eventuală colaborare cu fosta Securitate, document prevăzut de lege. CNSAS a transmis, potrivit publicației, că nu a emis până acum o decizie în cazul său. Verificările ar fi fost începute în 2008, la cererea unei persoane fizice, și ar continua din cauza dificultăților în obținerea unor documente de la alte instituții.

O investigație Recorder a susținut că Pahonțu a „făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”.

Potrivit aceleiași investigații, „Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București”.

Lucian Pahonțu a respins acuzațiile într-un comunicat transmis de SPP.

„Activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate”, a transmis șeful SPP.

El susține că, în timpul Revoluției, nici el, nici militarii pe care îi conducea nu aveau muniție și nu au intrat în contact cu revoluționarii, „cu excepția momentului fraternizării”.

Pahonțu afirmă și că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate la „poliție politică”.

„Având în vedere acțiunile mele din acea perioadă, am convingerea că acest aspect va fi evidențiat de verificările întreprinse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), instituție care are la dispoziție toate mecanismele legale pentru a clarifica veridicitatea afirmațiilor mele.”

Șeful SPP mai susține că a fost verificat de instituțiile statului și la momentul numirii sale în funcție.

Președintele Nicușor Dan a declarat, la rândul său, că Pahonțu a fost verificat la numire „de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), inclusiv la CNSAS”.

Snoop susține însă, citând o sursă din CNSAS, că oficial nu există o verificare a instituției datând din 2005.

CITEȘTE ȘI

BREAKING NEWS Lucian Pahonțu, prima declarație după investigația Recorder

Distribuie articolul pe:

15 comentarii

  1. Omul nu are nici-o vina ,asta a fost pensia hotarata de smecheri ,asta o primeste .Vreau sa stiu si eu daca exista cineva care sa refuze o pensie stabilita de smecheri ca ar fi prea mare .

    1. Pensie de „nabab”, adică, mai popular „trai nineaca”, și, tot nu ii ajunge „săracul !!!”, muncește in continuare sa aiba „ce mânca”. Ne întoarcem la vechea poveste, suntem o țară de „rahat „, chiar dacă nici mie nu îmi place.

  2. @ Sunteți de opinie că domnul Pahonșu ar dori să relateze despre instrucția de la școala de securitate, despre ,,ororile” la care au fost instruiți pentru apărarea comunismului, despre eventuale exemple cu acțiuni ale securității ce le-au fost oferite ca instrucție ?

  3. Nicu si Marcel le-au dat pensiile acestea. Ce face ocupatul tot timpul cu atatia bani pe lune ? Cate zeci de mii de merdenele isi poate cumpara intr-o luna ? Poate da la tot cartierul, vorba unui baiat de procuror, ceva, din Craiova !

    1. nici un PM nu calculeaza salarii si pensii acelea se fac de functionerii din ministerele care se ocupa de calcularea pensiilor…cauta legea/ministerul in care a lucrat…

      1. Legile le da Parlamentul si Nicu si Marcel au fost conducatorii partidelor care au condus 36 de ani Romania. Altfel, pensiile sunt calculate de catre functionarii de la Casa de Pensii, simplu, acolo depui toate actele si de acolo iti vine decizia ! La gratinita la care esti nu este tot asa ?

  4. ‘…Pensia militară ar depăși 36.000 de lei lunar…’ – pensie mult mai mare decat a fostului sef al Statului Major General (cea mai inalta functie din structura militara) si general cu 4 stele (mai multe decat ale lui Pahontu). Si asta ‘multumita’ inghetarii pensiilor militare la momentul trecerii in rezerva. Peste catva ani si pensia astuia va fi depasita de un subordonat. Pentru a fi actualizate pensiile militare, forumurile asociative ale rezervistilor trebuie sa gaseasca sursele de finantare, spunea actual ministru al Apararii.

      1. Militarii platesc ‘contributie individuala la bugetul statului’ (CIBS), iar pensia este calculata in procente, nu in puncte, cum este regula. De aici confuzia cu ‘contributivitatea’: pensia militara calculata in procente, iar pensia civila pe puncte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.