Pericolele din depozitele și porturile României

La câteva zile după explozia de la Beirut, din 4 august 2020, structurile de specialitate din cadrul Poliției Române au efectuat la nivel național un număr de 95 de controale la agenți economici care efectuează operațiuni cu azotat de amoniu, ocazie cu care au fost constatate 18 infracțiuni de nerespectare a regimului protecției mediului, indisponibilizându-se cantitatea de 1.280,72 tone azoat , precum și 309 litri de alte deșeuri periculoase, fiind clarificată totodată situația juridică pentru alte 8.431 tone azotat de amoniu, se arată într-un document semnat de ministrul de Interne, Marcel Vela.

Asta înseamnă că firmele din România nu ar fi luat nicio măsură după catastrofa din Liban. De reținut, că la Beirut a explodat o cantitate de 2.750 de tone de azotat de amoniu. Conform Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, există în prezent 20 de operatori economici care produc, manipulează, depozitează azotat de amoniu, din care 8 amplasamente la nivel superior și 12 la nivel inferior. În cursul anului 2019, Poliția a efectuat 21 de inspecții la cei 20 de operatori și pentru neregulile constatate au fost aplicate 13 amenzi contravenționale în cuantum de 36.500 de lei și 65 de avertismente. Poliția a verificat și 384 transporturi în cantitate totală de 1.363 de tone și nu a raportat niciun accident de transport în care să fie implicat acest tip de deșeu.

Documentul semnat de Marcel Vela arată că în perioada 2019-2020, la nivelul IGPR au fost declanșate și finalizate 6 planuri de acțiune naționale sau regionale (precum Fitos, Periculoase, Silveraxe etc.) care au dus la constatare unui număr de 512 fapte de natură penală, ponderea constituind-o nerespectarea regiumului protecției mediului (296 infacțiuni), nerespectarea regimului deșeurilor (65 de infracțiuni), traficul de produse sau substanțe toxice (68 de infracțiuni) etc. Au fost disponibilizate, în vederea confiscării 1.824.677 kilograme și 212.209 litri de substanțe periculoase și deșeuri de substanțe periculoase, provenind in produse de protecție a plantelor. De asemenea, pentru alte neregului cu pericol social redus, au fost aplicate 291 sancțiuni contravenționale în valoare de 1,37 milioane de lei.

În data de 4 august 2020, o cantitate mare de azotat de amoniu depozitată în portul orașului Beirut, capitala Libanului , a explodat, provocând cel puțin 200 de decese, trei persoane dispărute, 6.500 de leziuni, pagube materiale de 10-15 miliarde de dolari americani și a lăsat aproximativ 300.000 de persoane fără adăpost. Circa 2.750 de tone de substanță (echivalentul a 1,1 kilotone de TNT ) au fost depozitate într-un depozit fără măsuri adecvate de siguranță în ultimii șase ani, după ce au fost confiscate de autoritățile libaneze de pe nava abandonată MV Rhosus. Explozia a fost precedată de un incendiu în același depozit. Cauza exactă a detonării este încă în curs de investigare.

Într-un document semnat de ministrul Transporturilor, Lucian Bode, se arată că în prezent, în portul Constanța, sunt stocate 25.952 tone de amoniu, adică o cantitate de zece ori mai mare decât cea care a explodat la Beirut. Totuși, documentul spune că acest tip de marfă este stocat în magazii specializate certificate în acest sens de ISU. 4.908 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în amgazii certificate la Schenker (Constanța Sud), urmând să plece în următoarele două săptămâni în tranzit în Ungaria. 17.521 de tone de azotat sunt depozitate în magazii certificate la Chimpex (în zona de nord a portului Constanța), iar 3.523 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate la Midia Internațional (în zona Midia a portului Constnața).

În prezent, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța are în evidență cinci operatori care efectuează operațiuni de încărcare/descărcare și depozitare temporară a acestui tip de marfă. Potrivit documentului semnat de Lucian Bode, toți operatorii care manipulează mărfuri periculoase în portul Constanța, categorie în care se încadrează și azotatul de amoniu, au un plan de măsuri de securitate aprobat de ISU privind manipularea, depozitarea și transportul acestor tipuri de mărfuri. De la începutul anului până în prezent, în portul Constanța s-au operat 87.292 tone azotat de amoniu la navele maritime și fluviale, o cantitate medie în raport cu cantitățile operate în ultimii cinci ani.

Tragedia din Liban, alături de circumstanțele producerii teribilului accident, reprezintă un avertisment dur și un semnal de alarmă pentru toată lumea. Din păcate, nici România nu a fost ocolită de astfel de momente. În ziua de 24 mai 2004, 18 oameni și-au pierdut viața în accidentul de la Mihăilești, județul Bacău. În data de 10 ianuarie 1971, 1.500 de tone de azotat de amoniu au luat foc în portul Galați. Din fericire, accidentul a fost evitat. Îngrășămintele care conțin azotat de amoniu sau alți nitrați pot fi utilizate la fabricarea de explozibili folosiți în mai multe atacuri teroriste la nivel mondial. Disponibilitatea acestor produse este, prin urmare,limitată de lege. Îngrășămintele minerale care conțin 16% sau mai mult azotat de amoniu nu sunt disponibile publicului,
ci numai fermierilor și utilizatorilor profesioniști. În România există mai mulți producători de azotat de amoniu, unul dintre ei fiind fostul combinat Amoniul Slobozia, parte din grupul InterAgro, controlat de Ioan Niculae. Acesta este în insolvență din 2017 și declarat în faliment în prima instanță. Un alt mare producător de azotat de amoniu este Azomureș.