Petroliștii români plătesc taxe tot mai mari, cei din Europa au parte de scăderi

Rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare, impozit pe construcții speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut în România de la 15% în 2014, la 16,9% în 2015 și la 17,5% în 2016, în timp ce în majoritatea statelor europene a scăzut. Constatarea reiese din studiul Deloitte „O imagine de ansamblu asupra redevențelor și impozitelor similare. Sectorul upstream de petrol si gaze în Europa”.

„Analiza a fost realizată pe baza datelor din surse publice și a avut în vedere ratele efective de impozitare din diferite țări europene. Rezultatele acestui studiu ar trebui considerate și interpretate prin raportare la analizele noastre anterioare care acoperă anii 2013 și 2014. Astfel, cele trei studii publicate de noi până în prezent arată cum au evoluat ratele efective de impozitare în acest sector în România și în alte state europene. Totodată, pun la dispoziția publicului interesat un instrument util pentru a compara rata impozitării efective din fiecare stat inclus în studiu”, a spus Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice Deloitte România.

Conform studului, rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare a scăzut în Europa (inclusiv zăcământul Groeningen Olanda care are un regim fiscal special), de la 11,7% în 2014 la 10% în 2015, rata medie efectivă a redevențelor și a impozitelor similare a fost în scădere în 2015 comparativ cu 2014 în 10 state europene: Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Austria, Germania, Olanda, Italia, Bulgaria și Albania, rata medie efectivă a redevențelor și a impozitelor similare a înregistrat în perioada analizată o ușoară creștere în 5 state europene: Serbia, Lituania, Irlanda, Franța și Polonia. De asemenea, rata efectivă de impozitare determinată pentru activitatea upstream de gaze naturale în România are o valoare mult mai ridicată decât cea aferentă activității de explorare și producție de petrol, diferența rezultând, în principal, din impozitul suplimentar aplicabil gazelor naturale.

Acest studiu continuă analizele Deloitte publicate pe același subiect, în 2015, luând în considerare limitările impuse de regimul fiscal disponibile pentru 31 decembrie 2015. Astfel, rata efectivă a impozitului pentru fiecare stat a fost calculată prin raportarea valorii diferit aplicabil în fiecare țară, dar și ratele efective de impozitare existente în diferite țări europene, pe baza informațiilor publice redevențelor și a impozitelor specifice plătite de principalii jucători din industrie la veniturile obținute din producția și

vânzarea petrolului și a gazelor naturale.

În acest sens, redevențele efective și alte impozite similare specifice pot fi diferite față de ratele nominale, fiind influențate de prioritățile naționale, realitățile pieței, precum și de recentul și puternicul declin al prețurilor petrolului și gazelor naturale ce afectează industria în ultimii ani. Prețurile pentru petrol și gaze naturale au scăzut în 2015 în majoritatea țărilor. Mai mult, prețurile gazelor pe piața europeană au atins cel mai scăzut nivel de la începutul anului 2010 și până în prezent. Printre motivele acestei scăderi se numără cererea scăzută, aprovizionarea și prețurile scăzute pentru cărbune, petrol și alți combustibili concurenți. În plus, în majoritatea țărilor europene a fost observată de asemenea o tendință de scădere a producției. În țările cu un regim specific de impozitare, adaptat la preturile pieței (e.g., impozitare a profiturilor), scăderea prețurilor a condus la o rată efectivă de impozitare mai mică (de exemplu Norvegia, Danemarca și Olanda). Au existat de asemenea țări care au răspuns la aceste condiții de piață prin relaxarea regimului fiscal aplicabil sectorului de petrol și gaze naturale, precum Italia, Ungaria, Germania sau Marea Britanie.

În ciuda tendinței generale de descreștere observată la nivelul țărilor europene (rata medie a redevențelor și a altor impozite specifice a fost redusă la 10% în 2015 comparativ cu 11, 7% în 2014), nivelul de impozitare efectivă în România, la nivelul sectorului de upstream a crescut. Această tendință are la bază, în principal, scăderea veniturilor în comparație cu o descreștere mai mică a valorii nominale a redevențelor și a impozitelor datorate (impozitele suplimentare și impozitul pe construcții). Mai mult, calculul impozitului suplimentar aplicabil gazelor naturale nu a fost corelat cu prețurile reale existente pe piața gazelor. Există, de asemenea, și alte state europene ce au înregistrat o ușoară creștere a ratei efective de impozitare, această majorare derivând fie din existența unei componente fixe (e.g., taxa fixă aplicată pe tonă, în Franța), fie din mici creșteri ale taxelor (e.g., Lituania).

Cum arată piața petrolieră din România

Sectorul onshore upstream de petrol și gaze naturale este unul foarte matur, având mai mult de 150 ani de activitate și putând fi caracterizat după cum urmează:

– În România există peste 400 de câmpuri petroliere și peste 13.000 de sonde active. Cu toate acestea, România are una dintre cele mai mici rate de producție per sondă raportat la celelalte țări europene (21 barili echivalent petrol/ sondă /zi comparativ cu 2.350 barili /zi în Norvegia, 964 în Danemarca, 363 în Marea Britanie și 271 în Italia);

– Câmpurile petroliere prezintă un puternic grad de fragmentare, iar identificarea de noi rezerve necesită adesea foraje la adâncimi foarte mari. Mai mult, aproximativ 25% din producția de țiței este obținută utilizând tehnici îmbunătățite de extracție a petrolului, țițeiul reprezentând mai mult de 35% din producția de petrol. Prin urmare, sunt necesare investiții masive pentru modernizarea tehnologiilor de extracție (creșterea presiunii rezervoarelor, forare la adâncimi mai mari etc.) precum și o creștere a ratei de extracție din câmpurile mature pentru a acoperi cererea națională;

– Sume considerabile sunt cheltuite anual pentru sectorul onshore upstream de petrol și gaze naturale din România, cu scopul de a introduce noi sonde în producție sau pentru investițiile efectuate în tehnologiile existente, precum și pentru a crește ratele de extracție pentru câmpurile mature de petrol și gaze;

– Investițiile efectuate ar trebui să fie direct legate de nivelul existent al locurilor de muncă din sector.

Potrivit statisticilor privind industria de energie din Uniunea Europeană, sectorul upstream de petrol și gaze naturale din România are cel mai mare număr de angajați direct, în raport cu alte țări din Uniunea Europeană (25.600 de angajați dintr-un total de 77.900 de angajați la nivelul tuturor țărilor europene). Industria acoperă o gamă largă de lucrători, dar și ingineri, oameni de știință, specialiști de mediu, sănătate și siguranță, avocați, contabili. Mai mult, studiile arată că investițiile în sectorul de petrol și gaze naturale generează un număr semnificativ de locuri de muncă indirecte;

– Industria upstream de petrol și gaze naturale are o contribuție importantă în economia României, în ceea ce privește taxele și impozitele plătite la bugetul de stat, având totodată un impact important asupra altor sectoare ce includ rafinarea petrolului, producția de energie electrică, producția de căldură etc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.