Creșterea economică a României de 6.5%, practic cea mai mare din Europa și, evident, peste așteptări, în primele trei luni ale acestui an față de aceeași perioadă din 2021 constituie un prilej de justificată mândrie pentru prim-ministrul Nicolae Ciucă, fiind dovada irefutabilă a eficienței primelor sale șase luni de guvernare. Faptul că România are „peste 90 de miliarde de euro la dispoziție pentru dezvoltare și modernizare” pare a fi o garanție serioasă pentru ca în continuare să dominăm clasamentul creșterilor economice din Europa și, de ce nu, din lume! Remarcabilă discreția cu care faptul că între creșterea economică și dezvoltarea economică este o deosebire fundamentală este trecut cu delicatețe sub tăcere, după cum și locul ocupat de România în Europa din punctul de vedere al dezvoltării economice este ignorat strategic… Este de mirare că niciun politician nu își atribuie remarcabila performanță a României de a înregistra cel mai mare decalaj între creșterea economică și dezvoltarea economică din Europa!
Deși prim-ministrul precizează că obiectivele Programului de Guvernare sunt aproape atinse, este greu de înțeles de ce, la finalul lunii iunie miniștrii și secretarii de stat vor trebui să prezinte “jaloanele și țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru semestrul I”, semestru care va expira la doar câteva zile după raportul în cauză. Evident, dar puțin convingător, jaloanele și țintele asumate vor fi raportate ca îndeplinite în procent de 100%, la nivelul realizărilor, fiind practic o raportare despre viitor la timpul… trecut!
Avalanșa rezultatelor excepționale ce vor fi raportate de miniștri, secretari de stat, etc., va avea singura menire de a pune strategic în umbră dificultățile cărora trebuie să le facă față cetățenii obișnuiți, plătitori de taxe și impozite, de facturi de energie, etc. care au realizat incredibil de rapid că benzina de azi este mai ieftină decât cea de mâine, contrar coșului de cumpărături zilnice care este mai greu azi decât mâine! Celor care, în mod total nejustificat, ar formula reproșuri la adresa guvernanților, însuși președintele țării le comunică adevăratul motiv pentru creșterea exponențială a costului vieții: “Să nu aruncăm vina pe Guvern. Putin este vinovat pentru inflație și creșterea prețurilor!“ Vor exista, posibil, voci care coroborând declarațiile primului ministru și ale președintelui să formuleze bănuiala, evident nefondată, că inflația și creșterea prețurilor au fost și continua să fie combustibilul ce alimenteaza substantial motorul creșterii economice. De aici și până la ipoteza că dacă este așa, meritul pentru creșterea economică i-ar reveni de fapt președintelui… Putin n-ar mai fi decât un pas! Neverosimilitatea unei astfel de interpretări poate fi însă ușor demonstrat de fostul prim ministru Florin Cîțu sau de ministrul Virgil Popescu ale căror decizii de liberalizare a prețurilor energiei au anticipat cu mult declanșarea agresiunii militare invocate!
Ministrul Investițiilor tocmai a constatat că România are “un număr cât mai mare de populaţie care se află în risc de sărăcie extremă”, grăbindu-se să adauge că “aceasta este o realitate pe care nu numai România o are, ci și toate statele membre ale UE“! O precizare interpretabilă ca o auto-acuzație politicianistă sub forma unei scuze vinovate…
In lumina ultimelor măsuri guvernamentale, riscul de sărăcie extremă pare a fi în pericol de a dispărea din România, guvernanții inițiind „un demers unic prin anvergura națională, rapiditatea implementării, colaborarea instituțiilor statului cu mediul de afaceri și negocierea finanțărilor fonduri europene multiple”: peste 2,5 milioane de cetățeni vor primi, în cadrul programului “Sprijin pentru România” câte un tichet pentru achiziția de produse alimentare în valoare de 250 de lei, totalizând aproximativ 3,1 miliarde de lei. Dacă reamintim și faptul că România are “peste 90 de miliarde de euro la dispoziție pentru dezvoltare și modernizare” și deja peste 1400 de primării au primit 2.4 miliarde de euro în cadrul PNRR, românii chiar nu ar mai avea motive de îngrijorare. Dacă nu cumva vom asista la o replică la scară largă a schemei generată cu succes de starea de sănătații: rețeaua farmaceutică!
Profilul de țară în ceea ce privește sănătatea în România (elaborat de Comisia Europeană în 2019) constituie un diagnostic credibil: “Deși a înregistrat o creștere, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE. Acest lucru reflectă comportamente nesănătoase, dar și inegalități socioeconomice, precum și deficiențe substanțiale în furnizarea serviciilor de sănătate. Sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet cuprinzător de servicii – cu toate acestea, aproximativ 11 % din populație rămâne neasigurată și nu are dreptul decât la un pachet minim de servicii. Principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății.”
Pe de o parte, speranța scăzută de viață a românilor poate fi considerată ca un fel de îndemn la adresa autorităților să nu ia maăsurile necesare legate de siguranța plății pensiilor, pentru că aparent problema se va rezolva, cu puțină răbdare, de la sine.
Pe de altă parte, situarea României pe poziții identice în ceea ce privește nivelul dezvoltării economice și respectiv al sănătății constituie un argument sufficient pentru luarea de măsuri.
Apreciind eforturile care s-au făcut și rezultatele reale în domeniul sănătății, nu putem să nu remarcăm și faptul că – poate exagerăm, nu am procedat la măsurători exacte – că distanța medie urbană dintre două farmacii se situează undeva între 500 – 1000 m iar mai mult de 50% din timpul de publicitate radio – TV promovează, uneori cu deplasată veselie, suplimente alimentare pentru majoritatea afecțiunilor. Nefiind disponibil un inventar al vânzărilor în farmacii, nu putem afirma decât – bazându-ne pe volumul și costul publicității – că majoritatea veniturilor sunt generate de suplimentele alimentare. Cu certitudine, suplimentele alimentare nu dăunează nimănui fizic, dar impactul moral este discutabil. Promovarea și prospectele precizează doar că ajută și în caz de neameliorare într-un număr de zile, să ne adresăm medicului! Altfel spus, încurajează iluzia unei prevenții sau vindecări de afecțiuni auto-diagnosticate și pot împiedica sau întârzia căutarea unor tratamente adecvate. Cel puțin, așa se văd lucrurile – poate greșit – din perspectiva cetățeanului mediu, în imposibilitate de a accesa studii serioase pe tema utilității efective a suplimentelor alimentare ca alternativă la medicamente și asistența medicală.
Planul Național de Reconstrucție și Reziliență, promovat cu o insistență agresivă de guvernanți ca platformă infailibilă a dezvoltării durabile a țării, dar având detalii necunoscute publicului și formulări greu de cuantificat, sugerează o paralelă îngrijorătoare cu suplimentele alimentare. Similar acestora, efectele favorabile vor fi resimțite doar de distribuitori, în timp ce consumatorilor le rămâne speranța că vor fi protejați natural, detoxifiați, revigorați,etc…
Marirea preturilor duce la profituri uriase pentru tilharii dastepti .Aud ca anre are sef nou , un mare specialist cuplat cu rasaritul .Inflatia o pasam la fraieri .
indatorarea spre disolutie a Romaniei. o mana de psihopati se vor stapanii lumii, acapararea tarilor mici si bogate „conduse” de papusati corupti si santajati.
acesta este #planul – ei ne-au spus tot timpul, dar omenirea prefera sa ramana oarba, surda si muta
https://t.me/STFNREPORT/15129
Au crescut preturile nu economia normal ca valoric este o crestere.De ce lumea o duce tot mai prost daca economia creste?
Plan de Neutralizare Rapidă a României ?!
Nu este nicio crestere, nu are cum. Hartia suporta orice. PNRR este planul de distrugere a Romaniei.
Te-ai uitat la aia care se arunca de la etaj ,din China (de foame )?
Aia e PNRR
Ați greșit un zero. Distanța între farmacii este de intre 50 și 100 de metrii. În Sibiu în toate piețele și zonele centrale farmacii cu nume diferit sunt lipite una de alta. Un medicament pentru prostată, supliment alimentar, cu extractul de palmier pitic la care o cutie de 30 pastile costa 28 lei in anul 2012, astăzi la jumătate concentrația, deci în loc de o bulină pe zi iei două costă 90 lei. S-a scumpit practic de 6 ori!!!