Podul care scoate 20 milioane euro pe an

Podul de la Fetești – Cernavodă generează anual pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, deținută de Ministerul Transporturilor, venituri anuale de peste 21 milioane euro, adică atât cât fac în jur de 2.000 de companii prezente pe piața autohtonă, din aproape 550.000 existente. Banii reprezintă 2,1% din veniturile pe anul trecut realizate de CNAIR. Răspunzând unei interpelări parlamentare, ministrul demisionar al Transporturilor, Răzvan Cuc, a spus că respectivele sume nu au o destinație precisă. „Sumele încasate de CNAIR în urma aplicării tarifului de utilizare și a tarifelor de trecere se constituie venit la dispoziția acesteia și vor fi utilizate pentru proiectarea, repararea, administrarea, întreținerea, exploatarea și modernizarea drumurilor de interes național, precum și pentru garantarea și rambursarea creditelor externe și interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăți în numele autorității publice contractante, ca urmare a obligațiilor asumate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor naționale și autostrăzilor“, se arată în răspunsul lui Cuc.

Cu banii strânși de CNAIR din podul de la Fetești – Cernavodă pot fi construiți în jur de 4-5 kilometri pe an. România avansează foarte greu în ceea ce privește finalizarea lucrărilor la drumuri rapide. Anul acesta s-au dat în folosință 15 km din autostrada Deva – Lugoj și se estimează că până în decembrie vom mai câștiga 8,7 kilometri de autostradă, de pe tronsonul Sebeș – Turda, însă aceștia nu pot fi utilizați pentru că lipsește un pod de legătură, și încă 12,5 kilometri pe care s-a turnat deja asfalt. În plus, Autostrada Soarelui, pe care se află podurile de la Fetești și Cernavodă, este din ce în ce mai deteriorată, accidentele se succed, iar investițiile se rezumă doar la plombarea găurilor și la punerea unui covor de asfalt pe primii kilometri, de la București la Fundulea, construiți cu beton. Lipsesc panourile de protecție împotriva viscolului, n-are afișaje electronice funcționale, n-are telefoane de urgență și are multe spații fără amplasare de stații de distribuție carburanți.

Bani aruncați alandala

Calitatea infrastructurii din România lasă mult de dorit. Conform Indexului Competitivității Globale, realizat de Forumul Economic Mondial, țara noastră se situează sub state africane precum Burundi, Zimbabwe, Liberia sau Tanzania.

Calitatea infrastructurii se numără printre principalii piloni ai competitivităţii economice, potrivit studiului. Astfel, scorul prost al României la infrastructura rutieră trage puternic în jos poziţia ţării la general, de departe cea mai proastă din UE. România a alocat cei mai mulţi bani din regiune, ca procent din veniturile bugetare, pentru investiţiile publice, dar are cele mai proaste drumuri, conform  unei analize din 2016 a Consiliului Fiscal.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.