Corespondență de la G.S. Jivănescu 15 mai 2020
Scrutinul prezidenţial programat pentru 10 mai, care trebuia să se desfăşoare exclusiv prin corespondenţă, nu a mai avut loc, printr-o decizie de ultim moment a Comisiei Electorale Naţionale. Se părea că, din punct de vedere politic, Polonia se afundă într-o criză. Această situaţie a fost evocată de doamna M.Kidawa-Błońska, vicemareşal al Seimului (camera inferioară a parlamentului de la Varşovia) şi principalul candidat al opoziţiei (Coaliţia Civică) pentru a-l înfrunta pe preşedintele în exerciţiu, Andrzej Duda, care este favorit pentru a fi reales. Luni la prânz, dânsa a declarat: „Trâim într-un mare haos…“, poate nefiind informată că în aceeaşi seară partidul de guvernământ va depune în Seim proiectul de lege pentru organizarea unor noi alegeri.
A doua zi, fără a fi trecut prin comisiile de specialitate şi după dezbateri reduse la diatribe (unele, spirituale) la adresa guvernului, maşina de vot a coaliţiei aflate la putere – Dreapta Unită, ce reuneşte alături de partidul Lege şi Ordine (condus de Jarosław Kaczyński) două partide mai mici (Acord, respectiv Polonia Unită) şi care are majoritatea absolută a mandatelor din Seim, l-a adoptat. Au votat în favoarea proiectului 244 de deputaţi (cu 9 mai mulţi decât are coaliţia), faţă de 137 de voturi nefavorabile şi 77 de abţineri. După ce cu patru zile mai devreme se înregistrase o participare de 100% la reconfirmarea legii votării prin corespondenţă în vederea promulgării, marţi, 458 din cei 460 de deputaţi ai Seimului şi-au exprimat poziţia faţă de această lege.
Ca şi în cazul legii precedente votate de camera inferioară la 6 aprilie, proiectul adoptat de Seim a fost înaintat Senatului (în care Dreapta Unită nu are majoritatea, deţinând doar 48 din cele 100 de mandate), ce are treizeci de zile pentru a se pronunţa. Pentru moment, au fost sesizate trei comisii ale Senatului, cea juridică, cea pentru drepturile omului şi cea pentru autoadministrarea locală, care urmează să-şi dea avizele. Odată adoptată, promulgată şi publicată, noua lege va permite organizarea alegerilor prezidenţiale atât în formatul clasic, cu secţii de votare, cât şi prin corespondenţă.
Ministrul Sănătăţii a insistat ca în cazul confirmării unor riscuri epidemiologice majore, la nivelul unor comunităţi locale sau la cel regional, să poată fi adoptată decizia de exercitare a dreptului de vot exclusiv prin corespondenţă. Acesta a evocat şi cerinţa, inspirată de norma devenită europeană prin cutuma electorală din Occident, de a avea un punct de colectare şi o urnă pentru maxim 750 de alegători prin corespondenţă.
In toate cazurile, atât în ţară cât şi în străinătate, termenul până la care pot fi exprimate opţiunile de a vota poştal, este cu 12 zile înainte de data votării, prin următoarele modalităţi: scrisori, inclusiv trimise pe fax, ori mesaje online, adresate autorităţii electorale locale, sau consulatelor Poloniei. Acestea din urmă au obligaţia trimiterii pachetelor de vot cu cel puţin 6 zile înainte de alegeri, prin scrisoare simplă (nerecomandată), existând şi posibilitatea ca doritorii să şi le ridice singuri de la reprezentanţa consulară.
Trebuie precizat că este vorba de o lege nouă. De la cea veche se mai aşteaptă doar ca doamna Elżbieta Witek, mareşal al Seimului, să declare, în următoarele zece zile, la ce dată vor avea loc alegerile prezidenţiale. Deocamdată, se vehiculează duminicile de 28 iunie, respectiv 5 sau 12 iulie. Odată ce o parte din pachetele de votare au ajuns la destinatari, s-a pus problema ce să facă aceştia cu ele. Cel mai la îndemână pare a fi soluţia de a refolosi pentru noile alegeri. Numai că prin noul proiect s-a lăsat deschisă poarta înregistrării unor noi candidaturi. Operaţiunea e cu atât mai simplă cu cât pragul de 100.000 de semnături pare a fi eludat. Pentru 10 mai, au fost chiar doi, dintre cei nouă eliminaţi de la înscrierea pe buletinele de vot, fiind invalidaţi de autoritatea electorală centrală, care au obţinut 77, respectiv 82 de mii de adeziuni.
In aceste circumstanţe, pe scena politică s-au produs, în ultimele două zile, anumite regrupări. Candidata Kidawa-Błońska, ce a avut proasta inspiraţie de a chema la boicotarea alegerilor fără a se retrage din campania electorală, căzând, astfel, liber în sondaje (de la 20% în ianuarie la 4% în aprilie), şi-a anunţat intenţia de a renunţa la a mai reprezenta Coaliţia Civică. Imediat, s-a invocat apariţia salvatoare pentru opoziţie a lui Donald Tusk, preşedintele Partidului Popular European, formaţiune pan-europeană care dă cel mai mare număr de comisari în executivul de la Bruxelles, având şi cel mai mare număr de europarlamentari. Ca să vii în Polonia după ce ai fost preşedinte al Consiliului European şi să te lupţi cu realizatorul de show-uri TV Szymon Hołownia pentru a accede, de pe un loc 2 obţinut în primul tur al alegerilor, într-un eventual tur II, (improbabil dat fiind că preşedintele Duda poate forţa victoria din turul I) pare un scenariu nerealist.
Pe 15 mai, conducerea Platformei Civice s-a reunit pentru a nominaliza noul candidat al Coaliţiei Civice pentru funcţia de preşedinte al Poloniei. Pentru a fi desemnat este nevoie şi de acordul formaţiunilor partenere: Iniţiativa Polonia, verzii (ecologiştii), respectiv liberalii din Nowoczesna [Modern], partid fondat în 2015 de Ryszard Petru, fost asistent şi consilier al cunoscutului economist Prof.Balcerowicz. Candidatul învins de Kidawa-Błońska în octombrie trecut, J. Jaśkowiak, prezydent [primar-general] al oraşului Poznań, n-a mai figurat printre opţiunile partidului. Au apărut, în schimb, Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei (ales în funcţia locală acum un an şi jumătate en fanfare, dar care invocă munca susţinută, de dimineaţa până seara, în calitate de edil şi proiectele la care nu ar renunţa uşor) şi Radosław Sikorski, membru al Parlamentului European şi fost ministru de Externe (2007 – 2014) în guvernul Tusk, având studii la Oxford, unde l-au surprins evenimentele din Polonia din decembrie 1981, soţul scriitoarei americane Anne Applebaum, laureată a Premiului Pulitzer în 2004.
Intre atâţia oameni cu profil intelectual deosebit, a fost ales Rafal Trzaskowski. Dacă se va încerca obstrucţionarea sa printr-un joc politic legat de cele o sută de mii de semnături, le poate obţine într-o oră. Devine evident că buletinele pentru votul prin corespondenţă expediate de Poczta Polska în ultimele săptămâni (şi care au fost tipărite de guvern fără o bază legală) vor fi simple suveniruri. Rămâne de văzut în ce măsură viziunea asupra evoluţiei democraţiei în Polonia, pe care noul candidat pentru noile alegeri o întruchipează, va reuşi să se impună nu numai în Varşovia, în vestul ţării si în rândul emigraţiei, ci şi în faţa întregii ţări.
Haos într-o tara si mai inexistenta decât România. Andrzej Duda, actualul presedinte (pe care-l vad reales, desi-n Polonia jocurile niciodata nu-s facute…), fiind un apropiat al fratilor Kaczyński. Nici un om politic din Polonia actuala, însa, n-accepta nici trecutul (în afara Republicii celor Doua Natii, pe care si-o revendica de parca Mama Natura…), nici prezentul unei tari greu de calificat ca atare, de vreme ce etern revansarda si cotropitoare (a se vedea de la shlehtele poloneze traditionale, arzând si pustiind satele si câmpurile est -europene, la Acordurile de la München, 1938, de care Polonia si Germania au nevoie sa sfâsie Cehoslovacia, pentru ca, dupa WW2, prima sa-si anexeze în afara oricarui acord mare parte dintr-o Silezie din care, istoric, n-ar fi avut dreptul decât la o bucatica. Polonia, care nu recunoaste nici macar de-a fi fost construita de nemti- Poznan = germanul Posen, Wroclaw = germanul Breslau …-, , dar-mi-te propriile xenofobii, între care rusofobia si antisemitismul (genetic. Auschwitz, Birkenau … neaflându-se acolo din întâmplare). Relatii traditional execrabile – nu numai „proaste”, EXECRABILE -, cu vecinii (de la Germania, la Cehoslovacia si Rusia), otravitoare a atmosferei si-n Europasi contând pe-o emigratie reactionara-n SUA. Majoritatea candidantilor la prezidentialele poloneze nevrând sa priceapa c-au, actualmente, posturi bine platite de consultanti ori economisti prin multinationale…
Am vrea sa – i aflam CV- ul acestei popovaduitoare, cam miroase a Moskova. Ca sa aflam daca este indriduita sa comenteze in sens comunist vechi , urat mirositor o tara ca Polonia. Nu exista varianta ca Polonia sa cada in ridicol ca Ungaria. Este prea mare si europenizata prin banii trasi de la UE dupa iesirea din comunism in 1989, vreo 100 miliarde euro in 10 ani. Bravos natiune fi desteapta. O fi Romania in stare sa traga si ea banii oferiti de UE ? Catu , ca Orban e pafarist, crede ca vom putea sa excelam . Vom vedea daca comunistii care detin puterea in Romania vor accepta stiind ca isi semneaza plecarea la lada de gunoi a istoriei. Sunt semne bune . O lidera de partid din Cehia a declarat ca ,, Cehia nu este o gubernie sovietica, Dna Merkel a declarat pe 14.05.2020 ca este impotriva strategiei de razboi hibrid a Rusiei care include atacuri cinernetice , dezorientare si denaturarea faptelor. S- a si identificat un vinovat pentru care s- a emis mandata de arestare de catre procurorii federali din Germania pe numele Dimitrie Badin , ofiter de informatii GRU. Ceva scartaie.