Povestea unei afaceri nemțești în stil românesc

Continuăm publicarea de documente privitoare la marea afacere de retrocedare moșită de Klaus Iohannis cu Adrian Năstase și dusă la capăt, în cele mai multe cazuri, cu Traian Băsescu. Este vorba despre poziționarea Forumului Democrat al Germanilor din România ca succesor al unei organizații naziste, interzisă prin Convenția de Armistițiu din 1944, iar în România interzisă prin Decretul Regal semnat de Regele Mihai în octombrie 1944.

Afacerea proprietăților săsești devenite ale unei organizații naziste, conform unei înțelegeri din care reproducem partea referitoare la predarea benevolă către GEG, a devenit marele tun al retrocedărilor de după anul 2002. Publicăm astăzi liste de case din București și lista de imobile revendicate de Biserica Evanghelică Regnicolară.

Interesantă este și demonstrația halucinantă încercată de un parlamentar al minorității germane. Pentru unii politicieni de etnie germană, și Convenția de Armistițiu (cu rang de tratat internațional încă valabil) poate fi răstălmăcită în așa fel încît bunurile confiscate să fie recuperate. (Cornel Nistorescu)

O listă de proprietăţi revendicate

Interpelarea prof. Ioan Ghișe, senator liberal de Brașov

privind restituirile fostelor proprietăți ale GEG (Grupul Etnic German) către FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din România) şi către alte grupări ale minorităţilor etnice

Stimate domnule prim-ministru,

deputat Victor Ponta,

FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din România) a fost recunoscut prin Decizia Judecătoriei Sibiu drept persoană juridică ce continuă juridic GEG (Grupul Etnic German), organizaţie nazistă care a fost desfiinţată prin Decretul-lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, la fel ca toate celelalte organizaţii naziste.
Acest Decret a fost obligaţia României faţă de Aliaţi prin Convenţia de Armistiţiu din 1944, concretizată prin semnarea Tratatului de Pace de la Paris, între România şi Aliaţi, la 7 feb. 1947.

Dacă România restituie acum către FDGR un patrimoniu imobiliar care a aparţinut unei organizaţii naziste, GEG, desfiinţată prin lege în 1945, apare în mod logic întrebarea: „De ce nu s-a pus în recenta întâlnire de la Berlin, între cancelarul german şi premierul român, problema compensării datoriei de cliring din 1945 a Germaniei faţă de România cu averile restituite acum?“.

Potrivit Legii 165 din 2013, confiscarea imobilelor în 1945 de către statul român NU a fost abuzivă; şi atunci: Care sunt cheltuielile statului român pentru chirii în imobilele restituite, dacă acum restituie proprietăţile imobiliare de miliarde de euro către foştii proprietari, însă România nu îşi recuperează datoria confirmată a Germaniei faţă de România, creanţe estimate la nivelul a 16-18 miliarde de euro, în valută actualizată?
În ce anume concret constă câştigul României?

Bucureşti, 26 iunie 2013

Apartamente din Bucureşti

Ce a zis în Parlamentul României deputatul Wittstock Eberhard‑Wolfgang

(…) Luând cuvântul, autorul primului amendament, dl deputat Wittstock Eberhard-Wolfgang, a arătat că dacă ar intra în vigoare formularea adoptată de Senat, unele minorități naționale din România nu ar putea beneficia de dispozițiile acestei legi. Vom exemplifica cu situația minorității germane: prin Legea 485/1944 pentru abrogarea Legii nr. 830 din 21 noiembrie 1940 pentru constituirea Grupului Etnic German din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 233 din 8 octombrie 1944, statul român a devenit proprietarul tuturor bunurilor, mobile şi imobile, aparținând Grupului Etnic German din România. Aceste bunuri au fost create de comunitățile germane autohtone de-a lungul secolelor, şi nu doar în perioada scurtă de existență a Grupului Etnic German, ca persoană juridică română, de drept public, înființată prin Legea nr. 830 din 1940, publicată în Monitorul Oficial nr. 275 din 21 noiembrie 1940. În consecință, domnia sa consideră că minoritatea germană din România este îndreptățită să recupereze bunurile comunitare preluate de statul român prin Legea 485/1944, ceea ce face necesară adoptarea amendamentului propus. (…)

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Sibiu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.