Pe măsură ce se apropie finalul anului 2016, este tot mai aproape momentul în care consiliile locale vor hotărî dacă mult discutata taxă pe paragină intră în vigoare. La 1 ianuarie 2017 se încheie perioada de care Ministrul Finanţelor considera că este nevoie pentru a se pune la punct detaliile legate de creşterea până la 500% a taxelor pentru imobilele lăsate în ruină.
Din 2011, autorităţile locale de pe litoral au vorbit despre introducerea acestei taxe la acea vreme fiind sancţionate societăţi comerciale, dar şi instituţii din subordinea Guvernului României.
Asociaţia Municipiilor din România a susţinut introducerea acestei taxe în codul fiscal, dar încă nu are o situaţie exactă a oraşelor care au adoptat sau intenţionează să treacă prin consiliile locale pentru anul viitor introducerea acestei taxe. În ce priveşte valoarea, „propunerea era de până la de cinci ori. Asta înseamnă că într-o localitate poate să nu crească, în alta, unde primarul consideră că aspectul este destul de degradant şi că loveşte în interesul oraşului, consiliul local să poate să o aplice”, declara ministrul Finanţelor din 2015, momentul în care taxa a fost prevăzută de Codul Fiscal. Aceşti doi ani care au trecut au fost consideraţi o perioadă de graţie, de acum taxarea ruinei depinzând exclusiv de autorităţile locale.
Mai multe consilii locale din Râşnov, Săcele şi Carei au adoptat (şi în cazul celor din urmă au şi abrogat) prevederi privind taxarea dublă sau triplă a proprietăţilor lăsate să se prăbuşească.
În ce priveşte oraşele mari, autorităţile din Oradea, Braşovul şi mai ales Timişoara s-au arătat dispuse să adopte măsurile permise de Codul Fiscal pentru a contracara dezinteresul proprietarilor faţă de protejarea propriilor clădiri.
.jpg)
Cel mai vocal a fost primarul Timişoarei, care încă de acum un an anunţa că o o comisie special constituită va evalua fiecare clădire din oraş şi va acorda un punctaj. „În final, clădirile care au un punctaj între 20% şi 59,99% din punctajul maxim corespunzător categoriei din care fac parte vor fi impozitate cu 300%, clădirile care vor avea punctajul între 60% şi 79,99% din punctajul maxim corespunzător vor fi supraimpozitate cu 400%, iar clădirile care obţin un punctaj între 80% şi 100% vor fi supraimpozitate cu 500%. Deci, se vor plăti un impozit de patru ori, de cinci ori, respectiv de şase ori mai mare”, anunţa Nicolae Robu acum un an.
Săptămâna aceasta, edilul a revenit, după ce oraşul pe care îl conduce a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii pentru 2026: „Tot centrul nostru istoric va trebui să arate impecabil în 2021. În urma intervenţiilor noastre, un număr important de clădiri istorice din centru au fost reabilitate, altele sunt în şantier. Vom continua să punem presiune pe proprietari şi să-i sancţionăm. Decât să plătească amenzi, mai bine să-şi amenajeze imobilele, pentru că acelea oricum vor trebui efectuate. Se va ajunge până la executare silită (…). Este o sfidare la adresa oraşului să ai proprietăţi în zonele emblematice şi să ţi le laşi în paragină”, a declarat edilul Timişoarei.
Rămâne de văzut câţi proprietari vor acţiona în instanţă autorităţile în cazul în care se trezesc taxaţi pentru paragină.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.