Primăriile vor aduce gazul la poartă

Primarii, nu distribuitorii privați, ca până acum, vor fi responsabili să extindă rețeaua de gaze la nivel național, cu precădere către localitățile care nu sunt acum beneficiare, se arată într-un amendament la Legea energiei și a gazelor naturale.

Practic, serviciul de utilitate publică gaz se concesionează de la Ministerul Energiei la autoritățile locale. Apoi, acestea împreună cu firme interesate să investească vor avea ca sarcină să aducă oamenilor gazul acasă. Până acum, concesiunea rețelelor de gaze era a firmelor private, cu precădere la cei doi „mari“, E.ON și Distrigaz Sud, care decideau unde să extindă rețeaua și dacă vor să o facă. Ei primiseră concesiunea de la stat încă de la privatizările serviciului național din anii 2000 și evitau, în general, să aducă gaz în localități izolate sau cu acces dificil (munte, deal, zone mlăștinoase), pentru că investiția în branșamente nu justifica veniturile pe care urmau să le încaseze ulterior de la viitorii clienți. Acum, primăriile, care se și pot asocia între ele, vor face aceste extinderi, din bani proprii, urmând să-și recupereze investiţiile în timp. „Serviciul de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale se concesionează pentru una sau mai multe unități administrativ-teritoriale. Concesiunea este exclusivă“, se arată în lege. Propriu-zis, de lucrări se vor ocupa firme specializate, întrucât edilii nu au experiență în domeniu. Ele însă vor fi strict plătite la proiect, fără a mai avea ulterior vreo treabă cu gospodăriile care vor plăti pentru gaz.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra gazului, trebuie precizat că, de când iese din sondă, de la producător, acesta este transportat prin conductele magistrale ale Transgaz, apoi preluat în rețelele de distribuție (acum, ale Distrigaz și E.ON, în viitor, și ale primăriilor) care îl duc la consumator acasă, acesta plătind contravaloarea către un furnizor. Acesta este cel ce plătește serviciile de distribuție concesionarului de conductă, care poate fi orice firmă cu licență de la ANRE.

Cu toate că, de acum, primarii sunt „la butoane“ în ceea ce privește noile branșamente la gaze, nu înseamnă că le pot face oricum. De la Ministerul Energiei se vor face formatul de caiet de sarcini, modelul de contract și trasarea soluției tehnice de alimentare. Un cadru unitar, aplicat apoi în particular.

O soluție bună de valorificare a avuției din Marea Neagră

Prin concesionarea rețelelor noi de distribuție către primării, statul încearcă să găsească soluția pentru a aduce cât mai mulți români în rețea, o dată pentru sporirea confortului celor care se încălzesc acum cu lemne și, a doua oară, pentru a păstra cât mai mult din gazul ce va fi extras din Marea Neagră în țară. Sunt un milion de gospodării care nu sunt legate la gaz acum, potențialul aducerii lor în rețea fiind un miliard de metri cubi consumați în plus de România.

„Trebuie să legăm cât mai mulți oameni la rețeaua de gaze. Problema este că distribuitorii mari nu sunt interesați să creeze rețea în zone greu accesibile. Dar și în acele zone sunt oameni, chiar destui, așa că am găsit soluția aceasta, care permite statului să intervină direct. Este o schimbare de paradigmă care va avea efecte uriașe în viitor“, precizează o sursă guvernamentală.

Potrivit unui raport realizat recent de consultanții Deloitte, cu privire la destinația gazului ce urmează a fi extras din Marea Neagră, 65% ar putea fi consumat intern. În Legea offshore, votată recent de deputați, se prevede ca 50% din gazul extras din mare să fie tranzacțional local. De asemenea, și pentru gazele onshore, există în Legea energiei aceeași cerință: cel puțin jumătate din ele trebuie vândute pe bursa locală. Așadar, gaz va fi pentru a branșa toți românii, rămâne de văzut cum se vor mobiliza primarii în acest proiect.

Analiștii au argumentat acest procentaj prin probabilitatea reală ca, pe termen mediu, încă un milion de consumatori mici să se alimenteze din rețea și prin revirimentul industriei chimice. Acum, România are 3,4 milioane de consumatori de gaze, de mici și medii dimensiuni.

Conductele pot trece și prin păduri

Modificările aduse Legii energiei se coroborează cu cele din recenta publicată Lege a utilităților publice. Aici, rețeaua de distribuție gaze a fost desemnată de utilitate publică, beneficiind de un regim special, ca și apa, canalizarea și curentul. Prin urmare, concesionarii rețelei, adică primăriile, pot aduce conducta inclusiv prin păduri, pajiști și zone protejate. Din pricina prevederilor restrictive de mediu, acesta era unul dintre motivele pentru care firmele nu doreau să se implice în extinderea rețelei către localitățile izolate. Construcția conductei necesita ocolirea, poate, pe kilometri întregi a pădurii, evident cu costuri suplimentare.

Acum însă, regimul traversării suprafețelor împădurite în scopul extinderii rețelei de utilități publice este mai lax.

Pentru prevederea că gazoductele pot traversa păduri și zone protejate, România se poate aștepta la amenzi din partea UE. Deși Ministerul Mediului a avertizat că România riscă o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene, Camera Deputaților, ca for decizional al Parlamentului, a adoptat proiectul de lege care permite scoaterea definitivă și folosirea suprafețelor din zona ariilor protejate pentru proiecte de utilități publice. Deputații au introdus doar obligativitatea „respectării legislației europene“ și evaluării impactului asupra mediului în cazul siturilor Natura 2000.

Pentru o speță similară, de lucrări pentru utilități publice, Polonia a fost dată deja în judecată de Comisia Europeană pentru că a dispus tăieri într-una din ultimele păduri virgine din Europa, și anume pădurea Bialowieza.

Pe ce piață intră primăriile

Pe piața gazelor naturale activează un operator al Sistemului Național de Transport (SNTGN Transgaz SA Mediaș), 6 producători, principalii fiind Petrom și Romgaz, 2 operatori pentru depozitele de înmagazinare subterană (Romgaz, Depomureș), 34 de societăți de distribuție și furnizare a gazelor naturale către consumatorii captivi, cei mai mari fiind Distrigaz Sud și E.ON Gaz România, și peste 75 de furnizori pe piața en-gros.

În fapt, peste 90% din rețeaua de distribuție gaze este concesionată E.ON, în nordul țării, și Distrigaz Sud, în jumătatea de sud. Acești operatori au tarife reglementate de distribuție, practic un profit reglementat. Orice investiție fac în rețeaua proprie, aceasta este transpusă în factura la gaze pe care o plătește clientul final.

Sunt 3,4 milioane de consumatori casnici de gaze în prezent, iar consumul total al României este de 11 miliarde metri cubi anual.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.