Probleme la Berlin: Rusia se implică în cazul unui presupus viol comis de imigranți

Dispariția fiicei unor imigranți ruși din Germania, bâlbele poliției din Berlin, teama față de imgranți și intrarea pe fir a Kremlinului și a presei ruse riscă să ducă la o dispută diplomatică între Germania și Rusia, cu puțin înainte ca Germania să ia o decizie în privința sancțiunilor economice impuse Rusiei.

Pe 11 ianuarie, o elevă de 11 ani din Berlin a fost dată dispărută. S-a întâmplat în drumul ei spre școală. Fata s-a întors a doua zi, însă între timp pe rețelele de socializare au început să circule imagini și informații cum că ar fi fost răpită de azilanți și violată. Cazul a devenit extrem de sensibil pe fondul agresiunilor sexuale comise de imigranti la Koln, atunci când presa și poliția au fost acuzate că au încercat să mușamalizeze incidentele. Însă situația de la Berlin a luat amploare în momentul în care Canalul 1 al televiziunii publice din Rusia a informat că fata de 11 ani provine dintr-o familie de imigranți ruși. A fost realizat un interviu la Berlin cu presupusa mătușă a fetei, care a declarat că a fost martora răpirii ei de către trei indivizi cu fizionomie ”sudică” care vorbeau prost germana, iar apoi a spus că fata a fost sechestrată 30 de ore și violată în mod repetat.

Poliția a negat toate informatiile, cu excepția faptului că fata a dispărut și a fost găsită a doua zi. Un avocat german a depus plângere împotriva televiziunii ruse, acuzând-o de incitare la ură rasială și răpândire de informații „extrem de grave”.

Informațiile au fost preluate de presa germană, iar în Marea Britanie au fost tratate de The Independent, cotidian aparținând oligarhuilui și fostului ofițer KGB Alexander Lebedev.

Incidentul, despre care poliția germanănu areuțit să comunice coerent, a ajuns să provoace o dispută diplomatică între Berlin și Moscova. Ministrul rus de Externe a vorbit despre acest caz și a spus că ”este limpede că fetița nu putea să dispară în mod voit 30 de ore. Sper că aceste probleme nu vor fi băgate sub preș și că nu se vor mai repeta cazuri precum cel cu Lisa noastră”, a spus Serghei Lavrov. Declarația a fost făcută la o conferință de presa unde Lavrov a fost întrebat despre evoluția relațiilor cu Germania. A fost opțiunea sa să deschidă discuția despre acest caz, iar modul ferm în care a făcut-o îi determină pe analiști să creadă că Moscova dorește să pună sub semnul întrebării credibilitatea autorităților germane într-un moment extrem de dificil pentru cancelarul Angela Merkel.

”Lisa noastră” este ecoul pe care Lavrov îl oferă unei politici deja vechi a Moscovei și care a fost înscrisă și în strategia de apărare a Federației Ruse – siguranța și drepturile etnicilor ruși din alte state. Lituania, Estonia și Letonia (o țară în care circa un sfert din populație este de etnie rusă) au fost deseori supuse acestui scenariu, spun analisti citați de thelocal.de: televiziunea rusă augmentează la maximum cazuri relativ minore pentru a mobiliza etnicii ruși împotriva guvernului.

Ministrul de Interne al landului Berlin a ripostat imediat, spunând că este mirat de implicarea Moscovei într-o anchetă în desfășurare a poliției germane. ”Acuzatia că investigatorii ar acoperi ceva nu devine mai credibilă doar pentru că o repeți mereu”, a spus Frank Henkel. Fără să ia partea Moscovei, o parte din presa germană scrie că acuzele aduse autorităților se justifică măcar din cauza proastei comunicări a poliției din Berlin – politia a deschis un dosar pentru abuz comis împotriva fetei, însă din primele declarații nu reiese că acest caz va mai fi urmărit.

Grupurile de extremă dreapta din Germania, mai cu seama din Berlin, s-au mobilizat imediat și au organizat proteste. BBC notează că steagul Federației Ruse și alte simboluri rusești sunt deseori văzute la mitingurile împotriva musulmanilor. În distructul Marzahn din Berlin, acolo unde locuiește familia fetei cu pricina, trăiește o importantă comunitate rusă și, scrie BBC, districtul este cunoscut pentru protestele xenofobe și de extremă dreapta.

Majoritatea imigranților ruși din Germania, dintre care circa 2 milioane au părăsit URSS la finalul Războiului Rece, trăiește în sudul țării (au fost înregistrate proteste la Stuttgart, în fața locuinței unor imigranți). Parte dintre acești imigranți sunt de etnie germană, dar au trăit vreme de o generatie sau două în URSS, după 1945. La finalul Războiului Rece, lor li s-a oferit cetățenia germană, scrie thelocal.de. Cel putin o treime dintre imigrantii din Rusia sunt evrei, care au sosit in Germania în anii 1980 și 1990, scrie Leonid Bershidsky pentru Bloomberg. Este firesc ca aceștia să se teamă și mai mult de valul de imigranți musulmani care vine spre Germania, iar Vladimir Putin încearcă să capitalizeze acest context, iar daca informatiile serviciilor americane sunt veridice, atunci parghiile Moscovei sunt multiple – sustinerea financiara a miscarilor extremiste din Europa trebuie sa aduca dividende Kremlinului. Însă mult mai important este să producă deranj în capitala Germaniei, pentru a încerca să o prindă pe Angela Merkel pe picior greșit în discuțiile privind viitorul Ucrainei și sancțiunile economice impuse Rusiei. În tot acest context, cazul fetei din Berlin pare să fie ultimul lucru care contează la Moscova, dar care pentru Merkel și poliție poate însemna încă o piatră de moară la capitolul încredere.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.