Banca Mondială a prognozat miercuri că preţurile la energie vor scădea cu 11% în 2023, după un salt de 60% în acest an ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina, dar a adăugat că o creşterea economică mondială mai lentă precum şi restricţiile impuse în China din cauza Covid ar putea duce la o scădere şi mai mare, transmite Reuters.
Însă, în pofida acestei moderări, preţurile la energie vor fi totuşi cu 75% peste media lor din ultimii cinci ani, subliniază Banca Mondială.
Conform celui mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat miercuri de Banca Mondială, preţul mediu al unui baril de ţiţei Brent ar urma să fie de 92 de dolari în 2023, pentru a scădea până la 80 de dolari în 2024, dar cu toate acestea va fi cu mult peste media multianuală de 60 de dolari.
Conform prognozelor instituţiei financiare internaţionale, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea să scadă până la două milioane de barili pe zi ca urmare a embargoului avut în vedere de Uniunea Europeană cu privire la petrolul şi gazele naturale din Rusia, la care se vor adăuga şi restricţiile care vizează asigurarea şi shipping-ul de petrol şi gaze ruseşti, embargou care ar urma să intre în vigoare la data de 5 decembrie.
În plus, un plafon impus preţului petrolului analizat de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) ar putea afecta şi el livrările de petrol ale Rusiei, însă pentru a deveni eficient este nevoie şi de participarea principalelor economii emergente şi în curs de dezvoltare. Banca Mondială a subliniat faptul că plafonul de preţ avut în vedere de G7 este un mecanism care nu a fost testat.
Banca Mondială susţine că aprecierea dolarului american şi scăderea valorii monedelor majorităţii economiilor în curs de dezvoltare au condus la creşterea preţurilor la alimente şi combustibili, iar asta ar putea agrava insecuritatea alimentară, care afectează deja 200 de milioane de persoane din întreaga lume.
„Combinaţia dintre preţurile ridicate la materii prime şi deprecieri persistente ale monedelor se traduce într-o inflaţie mai mare în multe state”, a precizat Ayhan Kose, care a condus echipa de experţi de la Banca Mondială care a realizat acest raport. Potrivit lui Ayhan Kose, economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru „o perioadă de şi mai mare volatilitatea pe pieţele financiare şi de materii prime globale”.
Autorii raportului au calculat că deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente şi în curs de dezvoltare care importă petrol să se confrunte cu o majorare a preţului petrolului în monedele locale, după invazia rusească din Ucraina. De asemenea, aproape 90% din aceste economii au asistat şi la o creştere semnificativă a preţului grâului în monedele locale.
Inflaţia preţurilor la alimente a atins o medie de peste 20% în sudul Asiei în primele trei trimestre ale acestui an, în timp ce alte regiuni, inclusiv America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Europa de Est şi Asia Centrală, au înregistrat o inflaţie a preţurilor la alimente cuprinsă între 12% şi 15%.
Atât preţurile la gaze naturale cât şi cele la cărbune sunt prognozate să scadă în 2023, faţă de valorile record atinse în 2022, însă preţurile la gaze naturale în Europa ar putea fi de aproape patru ori mai mari decât media lor din ultimii cinci ani.
Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanţare şi expertiză pentru ţările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide şi complexe pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să îşi consolideze reacţia faţă de provocările generate de pandemie.
Preturile la energie cresc din 2021 ca urmare a fortarii „green deal”. Tiimermans in 2021 intrebat de pret a aspus „sa creasca| asa se trse consuma mai puti si se polueaza mai putin. Unde=-i razboiul aici? Pai nu e, dar conducatorii UE/NATO sunt ticalosi, ei decid in 2020/2021 si dau vina pe ceva ce a inceput in 2022.
Ati vazut in factura energiei electrice cate taxe, certificate, accize, introduceri in retea, extrageri din retea, abonamente platiti? Putin le-a introdus? Nu cumva vajnicii nostrii ticalosi decid astea apoi incearca sa arunce vina in carca altora.
„23 Septembrie 2021 !!!!
Preţurile la energie electrică vor rămâne mari în România cel puţin în următorii 4-5 ani, cât timp vom utiliza cărbune pentru producerea de energie, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, potrivit Agerpres.ro.
Advertisement
„Preţurile la energie electrică vor rămâne mari în România cel puţin în următorii 4-5 ani, cât timp vom utiliza cărbune pentru producerea de energie, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, potrivit Agerpres.ro.
„Este politica UE de a face energia poluatoare să fie scumpă, neatractivă economic.”
Toti distribuitorii sunt societati cu capital majoritar de stat (roman, german, francez, italian, ceh), nicio legatura cu Ukraina sau Rusia. Deci, preturile sunt impuse de statele UE sub pretextul „libralizarii”. O forma imbecila de „resetare” deoarece si un copil de scoala stie ca energia inseamna bogatie, lipsa sau limitarea ei inseamna saracie. Cum varsta i-a limitat la actiune pe bosorogii lacomi si revansarzi, „arderea” la factura a ajuns singura lor placere diabolica, pana cand omenirea redescopera focul, ca in 1789.
Cu cel putin 11% nu cum prognozeaza ei! In Romania va scadea pretul sau, dupa metodele consacrate, cresc infiferent de evolutia bursei? Nu are nicio legatura situatia din teren cu sloganele, din totdeauna, sloganele au distrus si ucis totul.
Gazele de patru ori mai scumpe! Dar nu-i nimic o sa ne dea Norvegia si USA gaze mult mai ieftine decat nenorocitii aia de rusi ca doar ne sunt prieteni nu-i asa?
Banca mondială ar trebui sa știe ca majorările energetice sau produs din 2021 si nu din cauza războiului din Ucraina.La fel si scumpirile la mâncare,amintesc doar pretul la ulei care fără nici o justificare a ” sărit” de la 3 lei 10 lei !
Piata liberalizata produce preturi de specula cat mai mari, ca hotii din guverne le platesc de la buget.
Mulți vor aplauda chiar dacă plătesc cu 75% mai mult ca anul trecut fără nici o pricină, doar că cineva ne fură de ne-ndoaie. Da, dar avem o scădere de 11%.