Proiect pentru o ”autostradă metrou” în România

Autostrada Ploiești-Brașov ar putea avea cel mai lung tunel de autostradă din Europa, conform studiului de fezabilitate revizuit și completat de către Consitrans. Asociația Construim România susține că soluția aleasă de proiectant ar bate cele mai lungi tuneluri de autostradă din Italia, Austria, Elveția și Germania și că țara noastră nu își permite o ”autostradă metrou”.

La finele săptămânii trecute, CNAIR a inițiat consultarea publică privind traseul autostrăzii Ploiești –Brașov. Compania a publicat în acest sens documentația întocmită de firma Consitrans. Aceasta conține 5 alternative de traseu, din care aflăm că a fost aleasă, de Consitrans, ca favorită cea care cuprinde cele multe tuneluri. O combinație între alternativele 3 și 5:

1. Tunel 2 km în zona Ploiești în plină câmpie
2. Tunel 13 km în zona Comarnic – Breaza
3. Tunel 7 km în zona Predeal – Pârâul Rece
4. Tunel 5 km în zona Comarnic – Posada
5. Alte tuneluri în zonele Posada, Sinaia, Bușteni si Azuga.

Presa a numit autostrada pe bună dreptate „autostrada metrou”.

În mod surprinzător, autorii studiului de fezabilitate ajung la un cost aproape identic între alternativele de traseu cu și fără tunel, undeva la 60-65 milioane euro / km. Asta în condițiile în care cealaltă autostradă care traversează munții, A1 Pitești-Sibiu, cuprinzând puține tuneluri, costă în medie 22,5 milioane euro / km. În schimb un tunel de 4 km recent executat în Germania a costat 82 milioane euro / km.

Tot în mod surprinzător autorii studiului apreciază că proiectul se poate executa în 4 ani, deși același tunel de 4 km din Germania de care vorbim a durat 9 ani (doar execuția propriu-zisa, fără proiectare), spun cei de la Construim România. Și, suplimentar, autorii studiului au făcut o împărțire pe tronsoane ”îndoielnică”. De exemplu în alternativa 3 tronsonul 1 se termina la km 41+800, care este fix in mijlocul unui tunel și departe de orice nod rutier. La fel și tronsonul 4 al alternativei 3 se termina la km 88+500, iarăși în mijlocul unui tunel.

”Pentru a ajunge la concluzia că tunelurile sunt cele mai bune, cei de la Consitrans par să exagereze cu mult costurile în varianta fără tunel. Astfel, pe tronsonul 1, de 39 km autostradă în câmpie Ploiești – Câmpina, în alternativa de traseu 1 fără nici un tunel, Consitrans estimează un cost de 1,6 miliarde €, adică 41 milioane €/km. În condițiile în care o autostradă la câmpie costă între 5 și 15 milioane €/km. Exemplu: A7 Focșani – Bacău semnat în decembrie cu UMB pentru 13,8 milioane € / km, cu relief asemănător.
Exagerând costurile alternativei fără tuneluri de cel puțin 3 ori, sigur că varianta cu tuneluri nu mai pare așa de rea”, se arată în comunicatul Asociației Construim România.

Contextul european

1. Cel mai lung tunel de autostradă din Europa are circa 10 km lungime, este în Italia pe A24 și se numește „traforo del Gran Sasso”. Începerea lucrărilor a fost aprobată în 1963, construcția a început în 1968. În 1975, după 7 ani, a fost oprită și apoi reluată în 1982. Prima galerie a fost gata în 1984, iar a doua abia în 1993. Costurile inițiale estimate la 41 milioane de euro au ajuns după 25 de ani la 877 milioane de euro (sursa: Wikipedia). Adică au crescut de 21 de ori! Cost mediu: 87 milioane €/km.

2. Plabutschtunnel, Austria, L=9,9 km. Construcție galeria 1: 1980-1987, cost 160mil. €. Galeria 2: 1998-2003, cost 142 mil. €. Cost mediu: 30 milioane €/km.

3. Seelisbergtunnel, Elvetia, L=9,3 km. Construcție 1971-1980. Nu avem date despre costuri.

4. Rennsteigtunnel, Germania, L=7,9 km. Construcție 1998-2003. Costuri 200 mil.€. Cost mediu: 26 milioane €/km.

5. Merită menționat: Hirschhagen, A44 Germania, L = 4,2 km. Lucrări 2013-2022. Costuri 341 milioane €, ceea ce înseamnă 82 milioane €/km. Este relevant fiind executat recent și astfel un preț mai aproape de realitatea actuală. Observăm durata de lucru nu tocmai de lăudat, 9 ani pentru doar 4km.

6. România nu a construit până acum nici un tunel de autostradă forat! In acest moment există contracte pentru tunele pe A1, dar cel mai lung va avea 1,3 km.

7. Unele dintre cele mai mari nenorociri din istorie au avut loc în tunel. Astfel în incendiul din tunelul rutier Mont Blanc din 24.03.1999 au murit 39 de oameni, arși la o temperatură de până la 1.000 °C. În plus chiar și la un incendiu mai mic în tunel se dezvoltă gaze toxice. Cel mai periculos: monoxidul de carbon, care se așază într-un strat în partea de jos. Omul nu îl poate mirosi sau percepe și poate fi mortal. Pentru prevenirea acestor situații există diverse sisteme în tunelurile moderne, dar acestea costă bani atât la construcție, cat și în exploatare. Iar intervențiile pompierilor sunt extrem de riscante și cu toate aceste măsuri o nenorocire nu poate fi exclusă.

8. Firma Bechtel atunci când a ales traseul A3 Transilvania, a fugit cât de mult a putut de tuneluri. A ales traseul astfel încât să nu fie nevoie de nici măcar un singur tunel între Brașov și Borș, pe 415 km. Multă lume a comentat ca statul roman a fugit de tuneluri, fiindu-i frică. Dar nu a fost numai statul roman, ci și firma Bechtel, care are o uriașă experiență în Statele Unite. Bucata de autostradă Câmpia Turzii – Gilău pe care ne-a lăsat-o Bechtel, deși la supra-preț, este și acum în condiții bune.

9. În România se construiește în prezent autostrada peste munți, A1 Sibiu-Pitești. Suma contractelor semnate este de circa 2,7 miliarde de euro pentru 120 km, adică 22,5 milioane €/km. Pe traseu se află 2 tuneluri de 1,3 km lungime și alte câteva mai scurte. Extrapolând pentru Ploiești – Brașov, 100 km x 22,5 milioane euro = 2,25 miliarde euro – atât ar cam trebui să coste Ploiești – Brașov.

Concluzii

Tunelul de 13 km propus de către Consitrans ar fi cel mai lung tunel de autostradă din Europa! Ar bate cele mai lungi tuneluri de autostradă din Italia, Austria, Elveția și Germania!Oare de ce națiunile mai sus amintite, toate adiacente munților Alpi, nu s-augrăbit să facă tuneluri mai lungi? se întreabă cei de la Construim România

O parte din explicații:

– Când se construiește un tunel, accesul pentru toate operațiunile se face prin capete – îndeosebi aprovizionarea cu material greu. Tunel mai lung înseamnă că drumurile între intrări și punctele de lucru vor fi mai lungi. Costurile și timpul de lucru cresc exponențial!

– Oricât de multe foraje s-ar face, orice tunel poate aduce surprize, mergând până la dificultăți care sa ducă antreprenorul în faliment, dacă și-a asumat un cost fix. Asta ar duce la o nouă licitație și alți ani și bani pierduți.

– Dat fiind punctele de mai sus, ar trebui evitată, pe cât de mult posibil, construcția de tuneluri de autostradă, din motive de cost, timp și siguranță. Dacă este posibil fără tunel pe autostradă, chiar și cu unele concesii pe partea de mediu sau estetică, oriunde în lume se preferă varianta fără tunel. Tunel de autostradă se face numai și numai dacă nu exista nici o altă variantă!

În zona Câmpina-Breaza compania Consitrans propune un tunel de 13 km! Nu există așa ceva pe nici autostradă în Europa. Noi apreciem că ar costa peste 2 miliarde de euro numai acest tunel. Ar însemna riscuri în exploatare, plus costuri foarte ridicate. Există alternativa cu pod / viaduct la suprafață. Este spațiu suficient între calea ferată și râul Prahova pentru construcția viaductului. Costurile ar fi de aproximativ 10 ori mai mici!

Asociația Construim România propune:

– Renunțarea la tunelul de 2 km din zona Ploiești și alegerea alternativei 1 de traseu în zona Ploiești.
– Renunțarea la tunelul de 13 km din zona Câmpina-Breaza și alegerea alternativei 5 de traseu în zona Câmpina-Breaza.
= Alegerea alternativei de traseu 1 mai departe de la Breaza pana la Râșnov. Aceasta presupune foarte puține tunele, cel mai lung fiind de sub 2 km în zona Predeal – Pârâul Rece.
– Reprezentanții asociației estimează costurile în varianta propusă de ei la 2-3 miliarde de euro (20-30 milioane €/km) și perioada de realizare de 4-5 ani.

Conform estimărilor Construim România, varianta propusă de Consitrans ar costa la final 6-7 MILIARDE EURO și ar presupune o durată de execuție de 10-20 de ani!

Asociația Construim România susține că dacă va fi aleasă varianta propusă de Consitrans, autostrada Ploiești-Brașov va fi îngropată definitivă și în acest fel se crează premisele justificării realizării acestei autostrăzi în Parteneriat Public Privat (PPP) cu costuri și mai mari. Construcția unui tunel de 13 km la Câmpina-Breaza ar putea dura și peste 10ani, plus câțiva ani pentru proiectare si foraje.

Exploatarea și întreținerea unui tunel vor genera costuri semnificative. În Europa de regulă tunelurile lungi sunt cu taxă pentru a acoperi aceste costuri. Fiecare tunel mare dispune de o centrală ocupată permanent cu personal de specialitate, gata să intervină, plus echipe pentru mentenanță. Fără tunel costurile ar fi minimale.

Legat de perioada de execuție, un viaduct poate fi executat în circa 2 ani, indiferent de lungimea lui, pentru că se poate lucra concomitent la toate pilele. De exemplu UMB a ridicat viaductul de 1,2 km de pe A7 centura Bacău în circa 1 an, iar viaductul de 1,7 km de pe DeX12 tot în circa 1 an. În cazul unui tunel nu se poate lucra concomitent în mai multe puncte. Accesul doar prin cele 2 capete face dificilă aprovizionarea și problemele se accentuează pe măsura ce lungimea tunelului crește. La tunel durata de execuție este proporțională cu lungimea. În plus, în tunel nu se pot folosi macarale, ca atare multe activități se fac cu dificultate, cu mâna sau cu utilaje specifice de mici dimensiuni, dar niciodată la fel de eficient precum o macara. Proiectantul (Consitrans) nu pare să înțeleagă aceste deosebiri și propune aceeași durată de execuție indiferent de soluția aleasă: viaduct sau tunel.

Un alt proiect major cu fonduri europene, reabilitarea liniei CF Deva-Arad, este în pericol de a pierde finanțarea europeană, așa cum a atras atenția fostul comisar european Corina Crețu acum câteva zile. Cauza: cele 2 tuneluri de pe traseu sunt mult întârziate. Toate podurile peste râul Mureș (și sunt 7) sunt de mult gata, noua cale e aproape gata, dar noile variante de traseu care includ tunelurile nu se pot deschide. Termenul limită pentru finanțarea europeană este dec. 2023. Lucrările au început în 2017 (licitațiile în 2015) și acum se estimează că tunelurile ar putea fi gata în 2025.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Cosmin Pam Matei 4649 Articole
Author

21 de Comentarii

  1. Este o metodă discutată mai nou, ca din cauza schimbării climatice, când practic asfaltul e topit și nu mai poți folosi transporturile grele voluminoase, să se treacă pe calea ferată, sau să fie autostrăzi in tunele subterane.. DEci ideea este clar de a renunța la actualele autostrăzi care devin inutilizabile..Romania are de făcut căi ferate, electrificate mult mai urgent și necesar decât autostrăzile..

  2. Cu cat e mai lung tunelul, cu atat e mai eficienta intoxicatia pulmonara. Succesuri din partea Ebei ! Despre blocaje in caz de accident, nu mai vorbim, va imaginati voi si daca e iarna va incalziti la Diesel pana se degaja tunelul !!!

  3. E serios proiectul sau e inca o farsa prin care se fura fonduri uriase? Daca 10 km de drum se construieste in 8-12 ani in Romania, va inchipuiti in cati ani vor sapa si construi acest proiect cap-coada de calitate? Daca fabrica de bitum a fost data austriecilor, cu ce vor construi? Ce parsivi, scot la inaintare tari unde sunt constructii puternice pentru a pacali cetatenii romani cu aceste afaceri! Am vazut si vad cum se construieste un drum, un drum pentru metrou, o sosea de mare viteza, cum se repara un drum sau bucata de strada, nimic din ce am vazut nu se practica in Romania, la fel si in constructii case si blocuri! Buleala pe multi bani si furtul prin completare sau parandarat, este tot ce se practica in Romania noastra! Ex. la casa sau bloc, se construiesc peretii din beton, se placheaza cu polistiren pe exterior si dupa, se acopera pe verticala cu un strat de bulumaci, apoi varuit sau vopsit! Cand intra la interioare, placheaza cu polistiren de 2 cm peretii dar nu inainte de a monta instalatiile, apoi gled si var, totul pentru ca locuintele sa mentina caldura=din totdeauna economie la caldura, pentru ca locatarii sa ramana cu bani in cont. Sunt enorm de multe practici in strainatate, in tari care stiu ce inseamna viata omului! Nu e bascalie, am mai scris despre astea!

  4. Căutați studiile de fezabilitate și proiectele făcute pe vremea lui Ceaușescu de către ingineri care mai știau carte și va costa mai puțin decît propun”oamenii de afaceri „care vor să se pricopsească dintr-o lucrare.

  5. „Asociației Construim România.???:)”Chiar toti pafaristii in solda strainatatii isi trag ONGuri sa boicoteze si sa paraziteze proiectele in Romaniaa

  6. ce nu largiti si modernizati varianta pe Doftana?
    Pentru ca mafiotii romani au afacerile pe Sinaia-Predeal?
    De 30 de ani plangeti ca babele, in loc sa treceti la munca.
    Sunteti niste impotenti, in ganduri si fapte, colegii veoricai, deh.
    Vin alegerile, ce mai promiteti boborului?

  7. Marota cu asfaltul care se topeste este valabila pentru cei ce nu au vazut autostrazi la 65 grade la soare in restul lumii. In schimb, cred ca celelalte metode fiind epuizate, s-a trecut la metoda imbalsamarii actualului foarte priceput ministru al transporturilor care sa coopereaza, cu stiinta sau fara, la ingroparea proiectului.
    In rest, aici se putea proiecta si o autostrada mai lunga decat A1 intre Ploiesti si Brasov, numai sa decongestioneze traficul pe Valea Prahovei.

  8. nu ar fi mai scurt un tunel intre sinaia si pietrosita de 1 km ? tunel exista din secolul trecut dar este folosit de…..
    nu ar fi mai ieftina o autostrada suspendata pe stalpi ca in Sicilia , unde nu expropriezi 50 metri ci 6 m latime . vezi ca atunci cei care vand teren cu 500 euro/mp ( insideri) ptr austrada pierd cateva miliarde de eur0. stalpii si prefabricatele se pot face in fabrici automtizate si nu pe santier. asa a fost si la bechtel unde exproprierile de terenuri ptr 45 km au costat bugetul 25 miliarde euro in loc de 5 miliarde euro ptr 500 km?

  9. Dupa atatia ani de promisiuni mincinoase , nciun rezultat; vesnic , idei noi , variante noi , nesfarsite proiecte noi , nesfarsite studii de fezabilitate ! Traiasca habarnismul si coruptia pe spatele romanilor ! Nimeni nu-i vinovat de jaf , nimeni nu raspunde! Este posibil asa ceva ? Desigur , in Romania!

  10. Bai bulangiilor uitati-va la ce fac chinezii!Autostrada Karakoram,intre China si Pachistan!

  11. Cele mai sigure autostrazi in Romania sint cele desenate cu karoka pe harta tarii.Nu costa nici prea multi bani si se pot desena foarte repede .Domnul expert Sova poate sa dea meditatii la toti care vor sa deseneze pe harta autostrazi.

  12. Voi nu puteți curâța șanțurile de pe DN ,dar să construiți ceva . Mizeriilor .Auzi tunel la Ploiești . Nu am pomenit tunel la câmpie . Mizeriilor . Miniștrii de c—t . Conducători de c—t . Jigodii . Etc .

  13. Dati rezolarea chinezilor, de la proiectare la executie si veti avea autostrada in doi-trei ani. Macar va exista o autostrada in Romania pe care guvernantii securisti vanduti nu o vor face intr-o suta de ani. Chiar daca banii din taxe (mari) vor fi incasati de chinezi. Sunt destui amatori cu bani care vor plati.La banii lor chinezii vor umple tot globul cu autostrazi. Comunitarii jerpeliti se scarpina ani de zile in cur pentru un tunel.

  14. Vrajeala. Praf in ochi. Ca sa nu se construiasca ! I-au pus pe astia de la Contransimex sa faca studiul special ca sa blocheze. Sa faca in lungul raului Prahova 30km. ATAT ! Intre Comarnic si Azuga si este suficient! Ar costa sub 1 miliard. Vedeti proiectul facut in guvernarea lui Ponta !

  15. se opune (in mod viclean) acestei autostrazi, dar le admira pe cele ardelenesti?

  16. @ Florea C-tin ! Ma…ca prosti mai suntem.Tuneluri la campie ? Daca ceasca mai traia …aveam si autostrazi mai multe.Behtel…ce a facut ? A luat banii si am intrat in nato…se lauda…nascase .De ce nu este priponit ? A avut destui cocos sa dea tuturor sa le astupe gura. @ nicu olahus CORECT.

  17. Totul este o vrajeala China are autostrazi cu 50 de benzi 25 de benzi intr un sens Shanghai Beingiing si gunoaiele penale de la Bucuresti nu sint in stare de nimic pentru ca sint o colonie amerlicana corupta

  18. pe „autostrada” (sosea de 2 benzi pe sens, denumita „autostrada” sa terminam treaba) e periculos egal – ca si pe caile ferate care au lemn ce se descompune pe sine …
    achizitionarea tehnologiei de scavat combinata cu motorina (obtinuta din piroliza peeltilor din deseuri menajere,biomasa,etc) plus o industrie interna de obtinere a unui ciment dur ar trebui sa ajute scaderea costului ,crearea unor noi posturi de munca,intoarcerea partiala a unor romani pusi „la colt” ,in schengen.
    ar fi buna dublarea lor in toata Romania ca rute alternative de raspuns nato ptr un eventual atac, ptr exporturi rapide(viteza sa permita recuperarea o parte a timpului pierdut in vami) mai multe rute alternative = depreciere mai putina, mentenanta mai putina si posibila fara a se bloca nimic

  19. Autostrada despre care se fac doar planuri și studii de fezabilitate.

  20. Iar suntem codasi in Europa in infrastructura ? De ce nu se dau exemple de constructie autostrazi din Spania? Spania a construit nr.record de km de autostrada,au depasit Germania!!!Completez prin a spune ca pâna ce se intocmesc planuri de fezabilitate si apoi constructie la noi in Rumanien country ? va mai trece mult mult timp ,iar Europa Occidentala va face TRANSFERUL MARFURILOR de pe infrastructura RUTIERA pe infrastructura FEROVIARA !!! Noi nu mai avem Combinat Siderurgic care sa fabrice şine de cale ferată ,desi am avut unul tare si mare in Calarasi care-surpriză tot A.Nastase la vandut/privatizat si ulterior dezmembrat pentru fier vechi!!!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.