Rădăcinile capitalismului brutal al Americii (II)

2. Cu cativa ani inainte de a fi condamnat pentru frauda, Martin Shkreli, seful unei companii farmaceutice americane, a cumparat drepturile de exploatare ale unui medicament, Daraprim, un medicament care, la data achizitiei, costa 13,5 dolari. Cand a fost re-pus pe piata, pretul medicamentului a fost majorat de 56 de ori, ajungand sa fie vandut cu 750 dolari. Pacientii, cu sau fara asigurare medicala, au fost nevoiti sa il cumpere chiar si la acest pret, intrucat nu aveau de ales. Intr-o conferinta pe probleme de sanatate, Shkreli a declarat ca pretul acelui medicament ar fi trebuit sa fie chiar mai mare, completand : „nimeni nu vrea sa o spuna, nimeni nu este mandru, dar aceasta este o societate capitalista, un sistem capitalist, cu reguli capitaliste”, deci trebuie urmarit profitul cu orice pret. Cu aceasta mica istorie isi incepe Matthew Desmond, in numarul din 24-25 august 2019 al ziarului The New York Times, un amplu articol intitulat The roots of America’s brutal capitalism1.

Adjectivul „brutal” vine de la bruta, care inseamna animal salbatic, violent, ghidat doar de impulsurile si nevoile sale de moment, insensibil la pagubele si suferintele cauzate de compratmentul sau celorlalte fiinte si mediului in care isi are habitatul.

Pentru economistii care nu sunt blocati in proiectul libertarian al lui Milton Fridman, capitalismul rau, gregar2, de joasa speta (low-road), este o modalitate inapoiata de implicare in competitia economica, prin productia in masa de bunuri de baza, la preturi scazute. In schimb, capitalismul sanatos, util din punct de vedere social si benefic pentru comunitate (high – road) este o modalitate de a concura cu succes in afaceri, insistand pe nevoile reale ale consumatorilor si pe necesitatile angajatilor, cum sunt pregatirea profesionala continua, salarii motivante si conditiile bune de munca, cu consecinta unei mari productivitati a muncii si a unei calitati ridicate a produselor si serviciilor realizate. Rata profitului este decenta, iar veniturile intreprinderii sunt rezonabil si echilibrat impartite cu angajatii.

In timp ce capitalismul util din punct de vedere social (high – road) este un joc al concurentei menit a asigura castiguri tuturor (win – win) si un echilibru intre necesitatile pietei si integritatea resurselor materiale sau umane, capitalismul gregar (low-road) este un joc de suma nula, din care unii castiga si toti ceilalti pierd (win – lose), un esec al jocului liber al concurentei comerciale, care are ca rezultate inegalitatea economica si sociala si consumul total si definitiv al resurselor, trasaturi care sunt caracteristice evului mediu. Cand „placinta” economica este limitata, consecinta imediata a faptului ca exista detinatori puternici ai resurselor materiale si umane (si, pe deasupra, a faptului ca sunt sustinuti de un intreg sistem legal si politic) este reducerea dimensiunii feliei care va reveni concurentilor slabi, lucratorilor si consumatorilor. Supravietuieste doar cel puternic si cel rezilient, dar aceasta este o trasatura a vietii in jungla, si nu a vietii intr-o societate umana ghidata dupa reguli etice si precepte ale credintei.

In raport de capitalismul sanatos, benefic pentru comunitate (high-road), in sensul pe care Adam Smith i-l dadea in Avutia Natiunilor, capitalismul gregar, de joasa speta (low-road): (i) produce in masa marfuri si servicii omogene, ieftine, in loc de marfuri si servicii diversificate, performante si de calitate, (ii) ierarhizeaza si diversifica foarte multe clase de manageri, concentrand puterea economica in putine maini, la varful piramidei decizionale, in locul unui management cu straturi reduse, organizat pe echipe, in care puterea si responsabilitatile sunt delegate sau impartite si (iii) utilizeaza salariati angajati pe perioade determinate, scurte, prost platiti, ignorati din perspectiva pregatirii profesionale continue si a conditiilor ergonomice ale locului de munca si facuti sa munceasca mai mult prin pedepse, in loc sa utilizeze salariati pentru care se deruleaza continuu programe de pregatire profesionala, bine platiti, recompensati pentru rezultatele deosebite si productivitatea mare a muncii si facuti sa impartaseasca prosperitatea intreprinderii. In intreprinderea capitalistului gregar, relatiile cu salariatii, in genere, sunt adversariale, in loc sa fie colaborative, fiind preferati salariatii cu experienta redusa (debutanti), mai permeabili la schimbarea locului de munca, care pot fi usor concediati, fara prea mari proteste. Munca este bruta, de lunga durata, concediile si zilele libere fiind scurte si rare. De regula, capitalismul gregar utilizeaza tehnologii invechite, poluante, aversiunea fata de inovatie fiindu-i caracteristica.

In conditiile capitalismului gregar, de joasa speta, inegalitatea este dominanta, iar saracia se raspandeste larg.

Proportia populatiei active (cu varsta intre 18-65 de ani) care traieste in saracie este mai mare in SUA decat in orice alta tara membra a OCDE (Joel Rogers), iar cauza cea mai des intalnita a acestei saraciri a populatiei este indatorarea la banci. Peste 44 de milioane de persoane sunt datoare bancilor pentru creditele de finantare a studiilor universitare, restantele (care genereaza atat penalitati, cat si falimente personale) fiind mai mari de 1,4 trilioane de dolari (The Guardian, august 2018). Aceste persoane, cetateni ai „tarii tuturor posibilitatilor”, care pasesc zilnic in „taramul celor liberi”, sunt nu numai condamnati la saracie, ci si la captivitate perpetua fata de banci, si asta doar pentru „vina” de a fi cautat sa isi asigure o educatie (oribil de scumpa in SUA) si, deci, un loc de munca, pe baza caruia sa isi poata planifica plata ratelor pentru casa cumparata pe credit, asigurarile de sanatate (menite a suporta costurile sistemului american de sanatate, cel mai scump din lume), ratele creditului pentru studiile copiilor si, pe deasupra, costul vietii de zi cu zi. Acesta nu este visul, ci cosmarul american. A ne se crede nicio clipa ca in Romania ar fi un paradis in comparatie cu America. Dar nu e nici chiar iadul, ca sa poti sustine in mod talibanic „vreua o tara ca afara”.

Traditional, capitalismul gregar era specific tarilor furnizoare de materie prima, mono-industriale sau exclusiv agrare, fiind similar cu dumping-ul (vanzarea de marfa la preturi sub costul de productie) pe care il practicau in trecut tarile comuniste si pe care inca il mai practica unele tari asiatice, cum sunt China, India sau tarile din peninsula Indochina.

Cu toate acestea, capitalismul low-road se raspandeste pe scara larga, mai ales in America si in UE, unde sunt utilizati muncitori imigranti, angajati la negru sau la limita legalitatii. In plus, acest capitalism gregar devine si brutal, prin violenta cu care respinge tentativele de iesire din tiparul impus de „titanii” globalismului.

Dupa Joel Rogers, profesor la Universitatea Wisconsin-Madison, desi capitalismul gregar, de joasa speta, promoveaza salariile reduse pentru ca intreprinderile sa concureze prin preturi, in detrimentul calitatii produselor si a serviciilor, salariatii platiti prost si tinuti captivi prin lipsa de siguranta a slujbelor lor sunt necesari si pentru efectul de disuasiune. Ceilalti salariati, care au obtinut, probabil, conditii de munca mai bune, trebuie sa observe permanent si sa fie avertizati ca se poate ajunge si mai jos cu salariile si conditiile de munca si sa nu ridice prea multe pretentii, pentru a nu ajunge la nivelul de baza, la munca de jos.

Iar economiile cele mai avansate ale lumii inca practica sclavia economica si chiar sociala.

Este socant ca asa ceva se poate intampla in Amercia sau in UE.

Dar mersul pe burta poate fi oricand inlocuit cu mersul taras.

Sclavia trage in jos toate salariile, inclusiv salariile pe care le incaseaza muncitorii liberi sau cei „liberi”.

In timpuri de restriste economica, angajatorii, ca si stapanii de sclavi, au acces la un mare numar de potentiali lucratori, sclavi sau oameni liberi, care cauta, cu panica sau in disperare, un loc de munca. Oamenii liberi obisnuiti nu au acces la slujbe pe viata si, cu atat mai putin, nu au acces la slujbe bine platite. Aparenta de libertate de care se bucura nu ii impiedica sa observe ca se poate si mai rau – sclavia exista si se poate extinde si la oamenii liberi. Iar angajatorii nu scapa oportunitatea de a face acest lucru sa fie cat se poate de vizibil si de clar, cu titlu de instrument de disuasiune (descurajare) a oricarei intentii de negociere. Si atunci, omul „liber” accepta orice slujba, in orice conditii.

De aceea este „vital”, in colonia Romania, ca salariul minim pe ecomomie sa dispara, iar potentialii salariati, oamenii „liberi”, sa accepte slujbe pe doi lei. Pentru un asemenea rezultat, este permisa chiar si asmutirea non-etica si ne-crestina a salariatilor din corporatii contra „asistatilor social” (care sunt confundati cu pensionarii si chiar cu persoanele aflate in ingrijirea nou-nascutilor si a copiilor mici). Daca „se poate si mai rau”, atunci lucratorii din corporatii nu numai ca nu au de ce sa se planga de practicile neo-hitleriste, amestecate cu convingerile neo-marxiste, ale angajatorilor. In realitate, ei trebuie sa se teama pentru locurile lor de munca, tinandu-i vinovati si tapi ispasitori pentru aceasta stare tensionata de lucruri pe lenesi, pe stirbi, pe mamicute si pe cei cu opinii de stanga (care, de fapt, sunt niste comunisti, ca asa zic unii in bula corporatista de internet).

Conform lui Matthew Desmond de la NYT, daca America promoveaza, in prezent, un capitalism gregar, de joasa speta, socant prin brutalitatea sa, un capitalism de tipul „castigatorul ia tot”, generator de sclavie si de saracie pentru populatia obisnuita (al carui unic venit este salariul de mizerie „oferit” de angajatori), un capitalism rasist care ignora faptul ca sclavia nu doar a negat libertatea populatiei de culoare, dar a si construit averi uriase ale albilor, generand prapastia dintre bogati si albi, pe de o parte, si saraci si negri sau hispanici, pe de alta parte, este pentru ca America s-a construit ca putere economica pe sclavie si pe exploatarea brutala a negrilor de pe plantatie si pentru ca, in prezent, se mentine ca prima putere economica a lumii prin exploatarea noilor negri de pe plantatie, debitorii bancari.

2Termenul utilizat poate fi inlocuit cu „atavic”, „troglodit” sau „de grota”, intrucat desemneaza aceeasi realitate, adica un nivel jos, aproape paralel cu solul, de utilitate sociala si umana a acestui tip de capitalism.

Citește și 

Rădăcinile capitalismului brutal al Americii (I)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 11
Gheorghe Piperea 413 Articole
Author

20 de Comentarii

  1. Asa a fost , asa e si azi . Initial s-au batut cu autohonii , apoi intre ei , iar acum calca in picioare toata planeta . Sa speram ca nu pt inca mult timp ….

  2. Nu exista capitalism bun si capitalism rau, capitalismul presupune doar exploatarea celorlalti prin plus valoarea muncii lor, remunerata necorespunzator, din diferenta între cat muncesc si cum sunt platiti facandu-se marile averi.

    Astazi mecanismele exploatarii sunt mult mai complexe, traim intr-un socialism pentru bogati, o sugerati si dumneavoastra, in nenumarate randuri, astfel ca solutia nu e un capitalism mai bland fiindca acesta nu exista… solutia este reprezentata de nationalizarea bancilor, a resurselor naturale (gaz,paduri, ape, curent) taxarea marilor intreprinderi si ferme, a corporatiilor si alte masuri economice sanitare. Toate aceste masuri pot fi girate de evacuarea trupelor straine din tara, pt a putea fi independenti si a nu mai plati tribut americanilor pt aparare.
    Efectul ar fi ca s-ar inversa trendul migrationist si poate s-ar ridica nivelul de trai, dar noh cu cine sa faci ass ceva, cu o armata de lingai care au trecut de la ovationarea lui Ceausescu la ovationarea liderilor si ideilor din vest, indiferent de cat de jalnice sunt?

  3. Domnule Piperea , de cand cu „Grupul DE POKER Lombard” despre care povestiti studentilor la Facultatea de Drept a univ . Bucuresti, va urmaresc cu interes crescand articolele dumneavoastra. Sunteti un om de drept cu multa dreptate in cele spuse. As adauga ca America( n.b Statele) , in care intrau cu buzunarele goale multi pamanteni , in sp[eranta ca se vor capatui ( mai putini au reusit mai multi au esuat) , oameni din toata lumea veneau in state cu sparanta ca – si vor umple buzunarele , ea Amerika acum umbla prin lume cu buzunarele goale . Vinde razboi , razmerita ,armamaent in speranta ca- si va umple buzunarele. Nu trebuie sa uite nimeni ca ceea ce a agonisit America pana la Reagen s-a dus pe apa sambetei odata cu generatia Golden boys a lui Reagen Ronald. Banii capitalizati si reinvestiti de adevaratii antreprenori americani s-au mutat cu viteza lumini dintr-un buzunar in altul , s-au umflat ca Torbovaca din Anglia , fara sa se creeze o plusvaloare pe masura . Daca spirala de aur a imrpumiturilor a avut o rregula , de la acest moment s-a dus si regula imprumutului. Sa nu uite cetateanul ca Banca este un rau necesar dar trebuie evitat cat se poate de mult. Va reusi Amerika sa-si reumple buzunarele?

  4. Dl Silviu Brucan, la o emisiune pe ProTV a spus explicit: „Motorul functionarii capitalismului este LACOMIA !”
    Unde DICTEAZA LACOMIA, dispar: MILA, COMPASIUNA, DRAGOSTEA DE APROAPELE !

  5. USA este o societate care favorizeaza si legalizeaza hotia si criminalitatea privata , de stat si internationala!!!!
    ATENTIE TINERET: ceea ce straluceste este fals!
    „Progresul” tehnic idolatrizat de unii PSIHOpati nu inseamna viata/civilizatie/familie/sanatate UMANA/UMANISM ci doar PROFIT AL CELOR CE EXPLOATEAZA SCLAVII DE AZI, ADEMENINDU-I SI OBLIGANDU-I SA-L CUMPERE/FOLOSEASCA „PROGRESUL LOR”!

  6. mi-aduc aminte de un banc, care circula prin anii ’60: Care e deosebirea între capitalism şi socialism? Răspuns: Capitalismul se caracterizează prin exploatarea omului de către om. În socialism este invers…

  7. SFARSITUL POVESTII DOMNULE Piperea:

    Prorocia Staretului Ignatie din Harbin (Manciuria), un parinte vazator cu duhul, care inca din anii `30 spunea: ‘Ceea ce a inceput in Rusia se va incheia in America‘.
    In cuvantul rostit la Manastirea Sf. Treime din Jordanville, Parintele Serafim [Rose] a vorbit mai mult despre necazurile ce se vor abate asupra Americii si despre pregatirea pentru ele. Dupa ce a descris suferintele crestinilor din Rusia [URSS]si din alte tari ortodoxe, a spus:

    “Nu vreau sa va sperii, insa este mai bine sa constientizam faptul ca ceea ce sufera ei acum, sau ceva asemanator, va veni probabil si aici, si cat de curand. Noi traim vremurile de pe urma, Antihrist este aproape, iar ceea ce se petrece in Rusia si in alte tari asemenea ei reprezinta experienta normala a vremurilor noastre.

    Aici, in Occident, noi traim intr-un paradis al nebunilor, care oricand se poate pierde si, foarte probabil, asa se va si intampla. Sa incepem dar sa ne pregatim – nu facand stocuri de alimente sau alte lucruri, asa cum s-au apucat unii sa faca in America, ci cu o pregatire launtrica de crestini ortodocsi“.

    Iata, de pilda, v-ati intrebat oare vreodata cum ati supravietui daca ati fi aruncati in inchisoare sau intr-un lagar de concentrare, si mai ales daca ati fi izolati in carcere de pedeapsa? Cum ati supravietui? Ati innebuni in scurt timp, daca nu ati avea cu ce sa va ocupati mintea. Ce oare ati putea avea in minte? Daca sunteti plini de impresii lumesti si nu aveti nimic duhovnicesc in minte; daca traiti de pe o zi pe alta, fara a va gandi cu seriozitate la crestinism si la Biserica, fara a constientiza ce este Ortodoxia, si daca ati ajunge intr-o situatie de izolare intr-o celula, unde nu este nimic de facut, nu ai unde sa te duci, nu sunt filme de vazut, ci trebuie sa stai intre patru pereti – este putin probabil ca ati supravietui.

  8. A scazut rolul pozitiv al Presei in Romania ?
    Cum reactioneaza Institutiile Statului,la acuzele ce li se aduc,la dezvaluiri ?
    Ne indreptam spre epoca „faptului divers”? Cine ar trebui sa traga un semnal de alarma ?

  9. NOTA REDACTIEI: Cotidianul.ro militează pentru un limbaj civilizat. Nu vor fi publicate comentariile antisemite sau cele care aduc atingere demnității persoanelor.

  10. 1] Aici nu sunt „persoane” ci doar anonimi!
    2] Adevarul este antisemit?
    3] Limbajul este liber , nu civilizat!
    4] 1+2+3= COTIDIANUL a intrat sub talpa stapanului Universal!

  11. Cred ca ati gasit raspunsul in vorbele unor parinti ai bisericii, eram impresionat de filmele SF in care apareau catastrofe, ba un meteorit gigant, ba lava unui vulcan care invada metroul, ba un val urias…cineastii pregatesc America pentru un cataclism major moment in care doar lectia invatata din filme le va putea da speranta si sansa de supravietuire…tragic…

  12. Daca am fi avut parte de o elita meritocratica , socratica , in anii de rascruce de dupa 89 , RO ar fi avut un parcurs acceptabil moral, economic, politic, precum cel al Poloniei macar. Insa conspiratorii, « anticomunistii » din institutiile cheie ale RSR s-au dovedit doar niste frustrati anticeausisti, tafnosi si vicleni. IN LIPSA UNOR PESONALITATI DE EXCEPTIE, social si economic am fost dirijati cinic spre capitalismul low-road, capitalismul de jungla, capitalismul de cumetrie organizat sa-i faca pe conspiratori si mercenari bussinesman-i… Nomenclatura conspiratoare si nomenclatura in formare nu au avut capacitate de gandire majora, nationala, sa realizeze un plan conservator pentru Romania aflata intre interesele criminale ale marilor Puteri, ci au optat pentru advertising, propaganda, pt importul unui « sistem capitalist american » axat pe indatorare financiara si stimularea mediatica a unor false nevoi de consum. Resursele umane , resursele naturale ale Romaniei au fost si sunt o prada de razboi economic pentru capitalul extractiv si speculativ strain, pt asasinii economici ce au invadat un teritoriu bogat, locuit de o populatie naiva condusa de impostori, simulatori si retori machiavelici. In locul unei economii sustenabile, bazata pe valorificarea cu discernamant a potentialului material si uman, cu responsabilitate pentru generatiile actuale si viitoare, in speranta unei vieti echitabile in Patrie, noua oligarhie a optat pentru camatarie, malluri, diversiuni, manipulare, trafic de droguri, american movies, american life, saracirea si dezintegrarea societatii…Dl Piperea are calitatea de a gandi maieutic, oarecum conservator, fiind printre putinii avocati cunoscuti cu preocupari hermeneutice intr-o societate captiva, aflata sub robia advertisingului parsiv , a determinismului consumist , a unui capitalism toxic…

  13. Domnule PIPEREA,

    Spiritele INALTE se intalnesc.
    Te rog sa citesti COmentariile mele „CONTESTATARUL …” de la Articolul de AZI despre Balciul Electoral in PREGATIRE Obligata si Papgalii Politici PENIBILI TOTI, scosi la vedere.

    Chiar daca vreunul, RATACIT Naiv AR VREA sa FIE OM, NU va putea FACE NIMIC.

    Sistemul este DRACESC si IMPLACABIL :
    Il „VOMEAZA” …
    CE legatura are cu Capitalismu GREGAR ?
    ARE, ca DE ACOLO, din Salbaticia Capitalismul IDIOT-GREGAR „izvorasc si cura” TOATE Napastile abatute asupra Romaniei de catre LIFTELE Dreacului …

    De PESTE 30 de ani, ca a incaput titiiil, subtiiil din 1981 de cand
    Ceasusecu :
    NESCOLIT la RIMP
    BATRAN
    BOLNAV de Diabet si TRATAT cu Ardei Umpluti de GENIUL Diabetolog PROCA !!!!

    a bagat FOAMEA in Bobulatiune,
    creand far’de VOIE si CONSTIENTA Premisele Distugerii „IN MARS” („EM MARCHE” … 🙂 ) a Romaniei.

  14. Acest capitalism de tip „low-road” practica dumpingul social si prospera prin ciclicalitatea economica de tip „boom” (crestere) urmat de previzibilul „bust” (recesiune)… ESTE ANTICRESTINESC SI ANTIECOLOGIC DEOARECE REDUCE PE OM LA STATUTUL DE OBIECT, SI NATURA LA STATUTUL DE PUBELA. ESTE O METASTAZA A PATOLOGICEI VOINTE DE PUTERE HRANITA DE UN PROTESTANTISM (RELIGIOS SAU PSIHOLOGIC) CARE CONSIDERA AVUTIA DREPT SEMN AL BINECUVANTARII DIVINE, VIRTUTE OSTENTATORIE (LA FEL CA IN IUDAISM); DEALTFEL, IUDAISMUL NU ESTE O RELIGIE METAFIZICA DUPA CUM NICI ISLAMUL, DEOARECE SUNT DOAR ETICI RELIGIOASE (respecta poruncile si vei avea prosperitate materiala. Paradisul in iudaism este taramul umbrelor ca la grecii antici, iar in islam o continuare a satisfacerii poftelor sexuale doar cu femei virgine (huri)…) CARE INCITA LA „SUPUNEREA” (ISLAM INSEAMNA SUPUNERE) NATURII (ORICUM, EA ISI VA RECREEA ORDINEA DUPA CE MAI INTAI II VA FACE SA DISPARA PE PARAZITII CARE O DISTRUG) PRIN TEHNOLOGIE, INSTRUMENT PRIN CARE SE DESAVARSESTE SUPUNEREREA OMULUI. Adica, NIHILISM…

  15. CONTINUARE

    A durat cam MUUULT, fata de Plan !; de 2000 de ani si TOT NU este GATA !
    De ce ?
    Pen’ca Romanii, fie de la ei, fie consilikati de ALTII, mai Iubitori de OAMENI,
    au BELIT la Gramada SI Cre(s)tini SIMPLI si SINCERI si MAI ALES pe Alde Paul si Urmatorii …

    NU au STIUT CE sa faca ana la Capat : abia tarziu au REALIZAT ca trebuie sa faca LA FEL ca Cei din UMBRA cu Paul :
    Au declarat Crestinismul RELIGIE de STAT.
    Dar, tarziu fiind, au ramsa ASCUNSI PAULIENII …
    De AIA a cazut Imperiul Roman de APUS !
    Paulienii …
    Cel de Rasarit, UNDE NU au prins Ideile PERVERS Crstine ale lu’ Criminalul de Crestini AUTENTICI din Rasarit,
    a mai durat O MIE de ANI.
    Si NU cadea, DACA NU era CAZUT de catee Paulienii ASCUNSI in Catolicism, in 1204, cand Cruciatii „CRESTINI”, susurati lDE Diavol PRIN Pau;lienii ASCUNSI in BRC l-au atacat prin TRADAREA Ideii CRESTINE, de nu s-=a mai ridicat NICIODATA !

    Marea CUCERIRE turceasca a fost un PARTZ Norocos, care era sa se fasaie daca GIUSY|TINIANI NU era ranit si nu uitau aia Ai Lui, Portita KERKOPORTA deschisa cand l-au extras …

    Daca NU reusea acest ultim ASALT, Turcii il beleau pe Mehmet si se duceau Dreacu’ in Stepele ASIEI, de unde au fost goniti de Chinezi …

    CRED ca TOT un Paulian a lasat deschisa KERKOPORTA !

    Amenintarea TURCEASCA de 500 de ani a BLOCAT Europa intru UNIRE si DEZVOLTARE si a PERMIS TOATE Belelele iesite din PROTESTANTISMUL Capitalist !

  16. Nene Contestatarule, de ce nu scrii mai coerent? Cit despre cucerirea Constantinopolelui, chiar si daca acest ultim asalt ar fi fost respins, ar fi urmat altele, atunci sau in anii urmatori, caci turcii aveau un imperiu, in timp ce Bizantul nu mai era decit citeva aschii, frinturi disparate ale imperiului de odinioara, dintre care cea mai mare era in Peloponez. Fara ajutor extern, care nu a venit niciodata, nici macar pentru romanii lui Mircea, Vlad, Stefan, Radu, Ioan, Mihai, Bizantul nu putea supravietui.

  17. Initial, m-am gandit sa citesc cele 3 parti sa cuprind intregul eseului, ca nu este bazat pe adevar ci pe altceva.
    Chiar sint curios daca aveti curaj sa lasti comentariul acesta!
    Sa comentez:
    „Capitalismul financiar – bancar american îsi are bazele nesanatoase si non-etice in comertul cu sclavi…”
    Dar cine l-a creat si l-a stapanit practic IN TOTALITATE? = comertul, nu folosirea pe plantatii.
    Stie autorul ca sclavagismul era interzis in noile colonoo din America [de nord]?
    Cei care au corupt legiuitorii s-au facut americani dar erau din tribul talmudistilor babilonieni,
    Iata istoria scurta a sclavagismului negru, fiindca in Europa se practica sclavagismul albmai crunt si mai numeros decat cel negru, totusi… iar coemrciantii, cei care „procurau” marfa erau aceeasi vicleni care schimbau alcool „tare” pentru oameni considerati – de fapt – animale cu chip de om… cum scrie la Talmud:
    http://www.leurenmoret.info/currents/jesuitstemplars-origins-/slavery-then–now.html
    $laves to America – Who Brought The Slaves To America

  18. Citesc:
    „Adjectivul „brutal” vine de la bruta, care inseamna animal salbatic, violent, ghidat doar de impulsurile si nevoile sale de moment, insensibil la pagubele si suferintele cauzate de compratmentul sau celorlalte fiinte si mediului in care isi are habitatul.”
    Aiureala – de cand animalul stie ce e paguba, ce e suferinta?
    De cand animalul diferentiaza intre sensibilitate si insensibilitate?
    Cum sa se ghideze un animal dupa altceva decat dupa instinct, reflex, nevoie, impuls?
    Acestea definesc animalul si nu il fac nici brutal, nici elegant, nici uman ori anti-uman.
    Animalul nu are stare „bruta” – asa este natura lui, nu ai ce prelucra sa=l „finisezi”, oricat ai antrena reflexele si instinctele sa te inseli ca poate fi un membru al familiei.
    Unde a gasit autorul aceste teorii antropomorfiste?
    Dupa cum bruta se opune gentilomului, asa talmudistul se opune gentilului…
    Mai studiati domnu’ avocat si mergeti direct la „patima de proprietate”, fundament existential al semitilor – mai intai, cei autentici si apoi inrautatit si disimulat conspirativ de talmudistii babilonieni pe care, vai ce intamplare… nu-i vedeti!

  19. Ia vedeti capitalism crestin, bun dar distrus si sufocat de sarlatanii uniti in cultul lor tribal:
    http://www.biblebelievers.org.au/intern_jew.htm
    THE INTERNATIONAL JEW, THE WORLD’S FOREMOST PROBLEM
    Abridged from the original as published by the world renowned industrial leader, HENRY FORD, SR.
    Appearing originally in the periodical published by the Ford Motor Co.
    „The Dearborn Independent.”
    si desigur, analiza socio-economica facuta de marele patriot, genialul Dr. Nicolae Paulescu:
    la capitolul.paragraful „Efectele patimii de proprietate” din cartea sa, de aici:
    Dr. Nicolae Paulescu: „SPITALUL, CORANUL, TALMUDUL, KAHALUL si FRANCMASONERIA”
    http://ortodoxinfo.ro/2017/03/02/carte-dr-nicolae-paulescu-spitalul-coranul-talmudul-kahalul-si-francmasoneria-detalii-despre-autor/

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.