La zece zile după capturarea Kabulului de către talibani, The New York Times a publicat un material care pune războiul din Afganistan, nu doar retragerea SUA, într-o lumină nouă. Articolul este semnat de comandantul trupelor din sud-estul țării ale Armatei Naționale Afgane, antrenată și echipata de SUA, generalul Sami Sadat, educat la Academia de Apărare din Marea Britanie și la King’s College din Londra.
”Sunt epuizat. Sunt frustrat. Sunt mânios”, scrie Sadat. Generalul a luptat încontinuu cu talibanii în ultimele luni și spune că trupele i-au produs pierderi grele inamicului. Sadat este furios din cauza declarației președintelui Joe Biden cum că ”forțele afgane nu vor să lupte” și că ”trupele americane nu trebuie să mai lupte și să moară într-un război în care afganii nu vor sa lupte”. ”Există o notă de lipsa de respect și de abandon din partea partenerilor americani, de lipsă de loialitate reflectată în tonul și cuvintele președintelui Biden din ultimele luni”, scrie Sadat.
Generalul identifică trei cauze ale rușinoasei înfrângeri a trupelor afgane. Prima este încheierea de către președintele Trump a acordului cu talibanii care stabilea data retragerii SUA. Din acel moment, negocierile dintre guvernul afgan au fost tergiversate de către talibani, în așteptarea retragerii SUA și a loviturii de grație. A doua cauză este dispariția sprijinului logistic și de mentenanță din partea contractorilor americani. A treia cauza este corupția din guvernul afgan și din armată.
Elementul nou în analiza generalului Sadat este dispariția sprijinului logistic din partea contractorilor. El scrie că, în luna iulie, cei 17.000 de reprezentanți ai contractorilor din SUSA au plecat din Afganistan. Tehnica de luptă depindea de acești contractori. Acum, orice defecțiune înseamnă scoaterea din uz a elicopterelor, avioanelor de luptă, a dronelor, a sistemelor de rachete, a tot ceea ce oferea superioritate în fața talibanilor. În plus, contractorii au luat cu ei software-ul și chiar sistemele de luptă, au demontat sistemul de rachete al elicopterelor, scrie generalul Sadat. Afganii nu și-au mai putut urmări vehiculele și nici sistemele de luptă. Supremația aeriană pe care armata afgană se baza începând de la antrenamente și până la războiul propriu-zis a dispărut peste noapte. Tot ceea ce înseamna mentenanță, sisteme avansate de luptă și recunoaștere a luat drumul SUA.
Ceea ce spune generalul Sadat ne poate duce cu gândul la informațiile personale pe care fostul candidat democrat la președintia SUA Pete Buttigieg (acum secretar pentru Transport în administrația Biden) a ales să le publice în timpul campaniei din 2016. Buttigieg a marșat pe faptul că a luptat in Afganistan. Nu a spus însă că, înainte de această experiență, a fost de mai multe ori în Afganistan, dar și în Irak, în perioada 2007-2009, în calitate de angajat al marii companii de consultanță McKinsey. Buttigieg a fost unul dintre reprezentanții contractorilor americani acuzați acum de generalul Sadat și poate că acest lucru a cântărit mai mult în lansarea campaniei sale prezidențiale și în numirea in administrația Biden decât prezenta sa ulterioara în Afganistan în calitate de militar. McKinsey a avut parte de o felie din sutele de miliarde irosite în războiul din Afganistan.
Cu alte cuvinte, invazia americană și războiul din Afganistan au fost echivalentul sosirii unei echipe de consultanți îmbrăcați corect la o companie despre care toți angajații stiu că merge prost din cauza șefului. Diferența este că Afganistanul a însemnat violență, suferință și moarte.
Generalii americani care s-au aflat la comandă în Afganistan au fost și ei mai degrabă niște consultanți în uniformă, atenți la maximizarea profiturilor, la ascensiunea în carieră. De altfel, generalul Stanley McChrystal (comandant al trupelor din Afganistan demis după un interviu critic la adresa administrației Obama) a devenit consultant la compania de consultanță… McChrystal Group. Generalul David Petraeus este consultant la compania financiară KKR. Toți acești generali cu stofă de consultant au vorbit de-a lungul anilor despre cât de puternică este armata afgană. În 2011, Petraeus spunea că ”investițiile în dezvoltarea liderilor, a militarilor pricepuți și a instituțiilor au început să aducă dividende semnificative”. Petraeus vorbea despre curajul și priceperea militarilor afgani. În 2015, generalul John Campbell spunea că militarii afgani „dovedesc că sunt tot mai capabili, au devenit în mai puțin de un deceniu o forță modernă și matură” și ”pot să preia lupta tactica de acum încolo”. În 2017, generalul John Nicholson spunea că forțele afgane de Securitate ”arată o creștere a capacității de a face fata pericolelor simultane și complexe”. În iunie anul acesta, purtătorul de cuvânt al Pentagonului spunea că ”armata afgană are o capacitate mai mare ca oricând” și ”știe să-și apere țara”. Având în vedere ce s-a întâmplat în Afganistan, declarațiile de mai sus par mai degrabă ieșite pe gura unor consultanți sau agenți de vânzări.
Situația semnalată de generalul afgan Sadat nu se observa doar în Afganistan. Consumerismul, uzura morala planificată care domină strategiile marilor companii, obținerea profitului maxim pe termen scurt sunt boli care afectează armata americană și în alte colțuri ale lumii. În 2019, Elle Ekman, pușcaș marin, scria despre aceste probleme, pentru The New York Times. ”Pe lângă generatorul defect din Coreea de Sud, îmi amintesc că am lucrat la mentenanță în Okinawa, Japonia. Am văzut acolo o mulțime de motoare ce urmau să fie trimise în SUA, la contractori, pentru reparații. De ce? Pentru că așa scria în contract. Acest proces dura luni de zile. În acest fel, militarii pierdeau ocazia de a repara ei singuri, un lucru de care ar putea avea nevoie în război, când sprijinul contractorilor este fie foarte scump, fie nu este deloc la îndemână, fie este inexistent. Dacă un motor de generator sau de transportor nu pare o mare problemă, lucrurile se schimbă când vorbim despre motorul unei nave sau al unui avion. Ce va fi dacă se întâmplă asta în timpul războiului. Oare Pentagonul se va împotmoli din cauza unei garanții?”
Atitudinea generalilor americani de mai sus și carierele lor în mari firme de consultanță ne sugerează că armata se poate împotmoli din cauza unei garanții, a unor hârtii, a unor avocați și lobby-iști pentru contractele de miliarde.
Fenomenul de mai sus nu afectează doar armatele, ci și administrația statelor. Pentru cadrul logistic și coordonarea vaccinării, președintele Emmanuel Macron a apelat nu la experiența funcționarilor publici, ci la firme de consultanta, cu contracte de sute de mii de euro pe săptămână, doar pentru ca Franța să aibă cel mai slab start al vaccinării din UE. În anii precedenți, Germania și Marea Britanie au plătit 3,1 miliarde de euro, respectiv 2,6 miliarde de euro pentru companii de consultanță care să facă treaba funcționarilor plătiți de stat. O vorbă spune că un consultant bun este cel care se uită la ceasul de la mâna ta, îți spune cât e ora și apoi îți prezintă factura pentru aceasta informație. ”Cabinete precum McKinsey i-au șoptit la ureche statului să reducă numărul de paturi din spitale, pentru a reduce costurile. Obsesia lor este reducerea cheltuielilor. Singura busolă a acestor firme este cât costă cutare lucru și cât produce el. Această ideologie managerială a ajuns să se înrădăcineze la cel mai înalt nivel al statului, prin influența acestor consultanți”, scria Valeurs Actuelles, la începutul acestui an.
Prăbușirea rapidă a armatei afgane și plecarea contractorilor și consultanților, cu tot cu garanții, echipamente și software ar trebui să ridice semne de întrebare legate nu numai de dependența armatelor, ci și a guvernelor, administrațiilor locale de aceste companii orientate strict către profit pe termen cât mai scurt.
Romania doreste refugiati Afgani, eu ca cetatean roman cer ca noi sa fim primii care ii primesc si sa avem cel mai mare numar primit, satele romanesti sunt goale iar ei le vor umple si odata cu ei vor veni mai multe maini si o crestere a populatiei. In scurt timp vor deveni cetateni si romani getbeget
Eu intreb doar:
– In acesti 20 ani de dezordine in afganistan, ce acte au semnat in defavoarea afganistanului si cat au carat din acea tara? Pute a ceva imputit rau intre talibani si americani.
jesus is alive and is coming …alleluia…hahaha…44 la suta analfabetism in romania si 200 de milioane de analfabeti din 330 in sua
Pai ,ia sa o ia pe Kovesi ,la Procuratura americana ,sa vezi ce curatenie face .Acolo dosare frate ,nu mizilicurile de la Romania.
firmele de consultanta si contractorii sint firme capusa care actioneaza numai in situatia de win! e cel mai bun business de pe planeta, care in schimb nu produce nimic. asa se face lobby, asa se produce mituirea autoritatilor, asa se fragezesc cei care nu sint in stare sa treaca strada singuri. cum la noi puterea e ciunga, oloaga, chioara, cu alzheimer, va avea nevoie mereu de cineva sa-i faca treaba. iar amatori sint atit de multi pentru ca puterea nu plateste cu banii ei ci cu banii tarii. asa se intind la ospat foarte multi calici. pentru ca fraierii platesc cel mai mult! e un mod de actiune oriunde in lume intre o putere care opereaza in zona absurdului si unul care se percepe ca handicapat, adica incompetent desi e mare stea pe firmamentul national. smecherii fac bani din orice iar fraierii le asigura confortul.
Patriotii Romani au Strins Fondurile pentru Renovarea Cladirii din Garnizoana Tirgoviste unde Urmeaza sa aiba loc Procesul Secolului:
Loturile Regimului Fanariot Post Decembrist din Romania.
1 Lotul Tradatorilor si Colaboratorilor Emil Constantinescu
2 Lotul Tradatorilor si Colaboratorilor Ion Iliescu
3 Lotul Tradatorilor si Colaboratorilor Traian Basescu
4 Lotul Tradatorilor si Colaboratorilor Klaus Iohannis
Multumim Patriotilor Americani pentru Lista Completa a Tradatorilor si Colaboratorilor Romani.
Asteptam cu Nerabdare si Real Interes si Datele Biometrice – Necesare la Toate Punctele de Frontiera pentru a ne Asigura ca Nu vor Putea Parasi Perimetrul Romaniei.
VA FI JUSTITIE DUPA CHIPUL SI ASEMANAREA LOR !
VALHUL MONGOL…O sa va aduca afgani cati vreti la voi in secuime ca mor ursii de foame.
Recapituland,americanii au navalit in Afg.acum 20 ani,au convins autoritatile ca toata gestiunea razboiului este la ei si cand s-au umplut de bani au plecat.Asta explica discrepanta dintre declaratiile razboinice si rezultate.Si-au omorat proprii soldati si soldatii altor state aflate sub umbrela NATO doar pentru o mare afacere.Un nobil sentiment de greata!
Consultanta este un scaamatorie cu dat si luat de mita!Verificati firmele mari de consultanta din Romania,filiale ale unor firme din gasca Big Four : ca Ernst & Young,Deloitte nu mai vorbesc,PwC sau KPMG !In Romania toate sunt conduse de sereisti cu staif si toate 4 sunt abonate la studiile lansate de institutiile statului roman si companiile cu capital de stat!Toate 4 sunt panarame mai mari decat Arthur Andersen,,dar Andersen a disparut si au ramas sacalii astia!Institutele noastre de traditie le fac treaba , dar grosul banilor il incaseaza ei si il impart cu directoratele companiilor care arunca cu banii pe studii inutile dar pe bani grei
…@ VALAHUL
De ce ai sarit ca ars? Romanii sunt cunoscuti ca fiind pasnici, toleranti si lasi, un amestec pana la disparitie a genelor romane o sa aduca numai bine Romaniei.
1. Ia aduceti-va aminte ce americani vestiti ai ecranului ziceau ca statul/administratia „trebuie redus drastic la dimensiuni cat sa incapa intr-o cada de baie!” ? Neoliberalismul a crescut ca o ciuperca progresiv din anii ’70-’80 si a prins mentalul colectiv pana la a sugruma existenta cetatenilor. Ideea obsesiva era privatizarea pe steroizi a absolut tot in societate fiindca statul ca o corporatie tehnocrata este cea mai curata, corecta si neutra constructie, incoruptibila, fiind condusa dupa principiul providential al „mainii invizibile” a pietei. A se retine, neoliberalism=economie de piata NU este capitalism traditional, ci o varianta extremista a sa, contemporana, un fundamentalism salbatic al pietei. Un fundamentalism care neaga necesitatea pastrarii anumitor sectoare, ori macar partile esentiale, sub administrarea statului ele fiind sectoare strategice vitale pt mentinerea bunului curs al vietii si protectia tuturor cetatenilor, (si) in caz de conflicte armate, avarii, cataclisme. Asemenea sectoare sunt apararea si securitatea, trezoreria, sanatatea, transporturile, energia si apa, parti esentiale ale industriei. Nu sunt un etatist sau suporter radical al „statului dadaca.” Dar trebuie sa existe un echilibru si o delimitare stricte intre public si privat, asa cum, cel putin teoretic, pretindem ca divizarea puterilor in statul de drept are rolul de control reciproc al puterilor incat niciuna sa n-o ia razna abuziv pe socoteala celorlalte. Neoliberalismul a descatusat o frenezie a privatizarilor scapate total de sub control. Corporatiile au incalecat si cumparat reprezentantii puterii statale, literalmente castrandu-i si intarind credinta falsa ca statul este ceva perimat, care trebuie distrus si inlocuit cu un „Vest salbatic” al globalismului.
2. Pretextul si promisiunea neoliberala fusese de a reduce cheltuielile bugetare prin reducerea programelor-plasa de protectie fara de numar si eliberarea cetatenilor de taxe impovaratoare. Cand colo, ce sa vezi, sectoarele care au fost privatizate si date pe mana contractorilor au venit la preturi realmente inzecite si insutite, functie de poftele cazinoului de la bursa. Sa va povesteasca militarii cum, dr ex, niste amarate de suruburi si piulite necesare la reparatii de rutina si mentenanta au ajuns sa coste de la cativa centi bucata la zeci de dolari si sunt de o calitate mizerabila. Astfel s-a ajuns la o devalizare efectiva a statului de rezerve naturale si un transfer al bugetului de stat in mana lacoma a marilor corporatii, contractori. Fenomenul este draamatic si ar merita investigat si dezvaluit lumii fiindca se intampla peste tot, nu doar in US. Ar face obiectul unei cercetari si al scrierii unui volum doctoral. Cartea „Blackwater” (si multe alte carti) explica, printre altele, ce palma grea si paguba pt armata au insemnat privatizarile desuchiate „, contractorii, si cum au corupt militarii de cariera. De aceea, azi vorbim semi-eufemistic despre „complexul militar-industrial.”
…și comandantu’ ăsta dă paie vine cu dume fumate îndelung dă dimukrațî lu’ Bideu, ca să dea vina pe Trump…
Cînd în subordinea lui era corupție și debandadă TOTALE, zeci de mii de „soldați” din măreața arrrmiye afgană antrenată și echipată dă boyi yankei YEGZISTAU „DECÎT” PĂ HÎRTIE, iar salariile lor le împărțeau el și ceilalți ghinărari șî koloney dîn subordine, dă karton ca și el absolventu’ dă k”Academia de Apărare din Marea Britanie și King’s College din Londra”, cum mai are curajul să deschidă gura în public?
Trump i-a retras pe ai lui că știa că %%% se duc într-un sac fără fund. Din punctul de vedere al unei mari puteri, nu are nici un sens să continui o ocupație militară într-un fief al putorilor, hoților și mincinoșilor, și fără nici un avantaj strategic! Exact așa au gîndit și austriecii la 1739, cînd s-au retras din Oltenia pe care o ocupau de la 1718. Le-au fost de ajuns 21 de ani (ce coincidență, ca și americanilor în Afghanistan…) ca să-și dea seama că nu pot face nimic cu aborigenii… O fi fost – Oltenia – Afghanistanul Europei în Evul Mediu? …se pare că DA… :)))
@ „Fekete Tulipan”, 31 august 2021 la 16:54
N-ai greșit deloc cu analiza ta!
https://adevarul.ro/locale/timisoara/fabrica-bani-fabrica-contoare-si-au-stors-patronii-milioane-euro-managerii-aem-timisoara-1_5f883def5163ec4271e61934/index.html
Administratiile americane au negociat retragerea nu cu guvernul pro-american aflat la conducerea tarii ci cu … dusmanul taliban terorist! Logic nu ??? Asta spune totul despre politica americana a celor doua guverne!
Din ultimul discurs al presedintelui Biden deslusim ce a starnit asa rau viesparul ulilor impotriva presedintelui — o schimbare radicala (daca va fi sa fie si in parte) in foreign policy, indicand reducerea in viitor a interventionismului militar, marcata simbolic prin retragerea din Afganistan. Conform sondajelor 54% din populatie sustine acesta schimbare. Au mai incercat si altii sa puna capastrul pe cei dedat la afaceri banoase in numele patriei, dar au sfarsit-o tragic.
Spicuiesc: “This decision about Afghanistan is not just about Afghanistan. It’s about ending an era of major military operations to remake other countries,” the president said.
[…] He pointed out he had inherited the Doha agreement from Donald Trump (…) and it allowed the release of 5,000 Taliban prisoners. Biden said those released fighters “including some of the Taliban’s top war commanders, among those who just took control of Afghanistan”.
[…] “So we’re left with a simple decision: either follow through on the commitment made by the last administration and leave Afghanistan, or say we weren’t leaving and commit tens of thousands more troops, going back to war.” (…)
“A lot of our veterans and their families have gone through hell,” he said. (…) 18 veterans took their own lives every day in America,”
“I was not going to extend this forever war,” he said. […]
The relentless pursuit of vengeance through military means has led the US into “forever wars” in the past. Biden insisted that would not happen on his watch, but recent history suggests it is a hard habit to break.” Sa vedem. Azi exista si alte mijloage de a lovi un regim incomfortabil decat razboiul. Cititi articolul.
https://www.theguardian.com/us-news/2021/aug/31/joe-biden-afghanistan-speech-us-military?CMP=oth_b-aplnews_d-1
@mîniosu’ roade osu’
O mica observatie asupra comentariului, in 1739 Oltenia nu a fost parasita de bunavoie de Imperiul Habsburgic sau pentru ca austriecii „si-au dat seama că nu pot face nimic cu aborigenii” ci in urma tratatului de pace de la Belgrad (1739), dupa infrangerea suferita in razboiul ruso-austro-turc (1735-39), prin care se obligau sa se retraga din teritoriile obtinute prin pacea de la Passarovitz (1718)…
@ „aarun”, 1 septembrie 2021 la 10:33
„…ci in urma tratatului de pace de la Belgrad (1739)”? O altă mică observație: un tratat de pace este O NEGOCIERE: unu’ mai cere, altu’ mai dă, altu’ mai cere și unu’ mai dă, etc., pînă la final. Deci teritoriile implicate în negocierea de la 1739 au trecut, pe hîrtie, dintr-o parte într-alta. De ce nu a cedat, Austria, NICIODATĂ LA UN TRATAT DE PACE, Transilvania (Ardeal + Banat)? …a cedat Oltenia, și nu a mai interesat-o vre-odată! A preferat în deceniile ulterioare inclusiv Bosnia MUSULMANĂ, expusă geografic și strategic, și net infertilă agricol comparativ cu Oltenia, în locul Olteniei apărate natural de Dunăre.