De luni de zile, piețele financiare sunt obsedate de inflație, scrie Bloomberg, iar datele din ultimul trimestru sugerează că inflația a venit. ”Având în vedere prețurile tot mai mari pentru absolut orice, de la cherestea până la petrol și forța de muncă, directorii companiilor au majorat prețul produselor lor. Strategia pare să funcționeze, pentru că, în primul trimestru din 2021, veniturile companiilor din topul 500 al Standard&Poor’s au crescut de cinci ori mai mult decât vânzările”, scrie Bloomberg.
Profitul companiilor a ajuns la cifre record, se arată într-o analiză a Bank of America, care avertizează asupra unei „hiperinflații tranzitorii”. ”Inflația mai este numită și «puterea prețurilor». Iar asta este bine pentru creșterea veniturilor corporatiste”, scrie Bloomberg. Nu este însă deloc bine pentru cetățenii obișnuiți, ale căror salarii au scăzut sau, în cel mai fericit caz, au rămas aceleași. S-a ajuns aici și datorită relaxării cantitative, a politicii monetare a băncilor centrale, și datorită stimulentelor fiscale decise de guverne. ”Care este marele risc? Riscul este o creștere a inflației, iar băncile să nu poată pune capăt relaxării cantitative, de teamă să nu arunce guvernele în insolvență. Puse să aleagă între consumatori și guverne, majoritatea băncilor centrale vor alege să fie de partea guvernelor”, scria economistul Daniel Lacalle, într-o analiză recentă.
O analiză publicată de Institutul Mises atrage, din nou, atenția asupra inflației, dar și asupra entuziasmului nelalocul lui privind refacerea economică.
„În ultimele săptămâni am fost bombardați cu articole și analize ale ”experților” care celebrau o incredibilă refacere economică globală. Refacerea economică nici măcar nu era prezentată ca o posibilitate, ci ca un fapt concret, ca și cum creșterea economică s-ar petrece deja. Bursele par să fie de acord cu asta, pentru că o țin din record în record.
Această satisfacție pare foarte bizară în Europa. Sărbătorirea refacerii economiei în timpul unui al treilea val de restricții totale din cauza pandemiei, cu magazine închise, cu restricții de călătorie și milioane de șomeri, aduce în cel mai bun caz cu disonanța cognitivă și, în cel mai rău caz, cu ipocrizia politică. Franța, Germania, Italia, Austria au aplicat noi restricții în domeniul afacerilor, activităților sociale și al libertății de circulație. Au făcut asta spunând că este vorba despre combaterea unui al treilea val groaznic și mortal de infecții, cu spitale supraaglomerate. De fapt, pentru a-i convinge pe cetățeni că este mare nevoie să revină la izolare, aceste state au prezentat viziuni postapocaliptice cu țări copleșite de virus și au avertizat că sistemele de sănătate pot intra în colaps. În aceste condiții extreme, cu aceste amenințări existențiale care duc statele aproape de starea de urgență, este cel puțin bizar să ai o economie înfloritoare.
Unii ar putea spune că banii tipăriți de Banca Centrală Europeană și aruncați din elicopter peste economiile statelor membre au avut efectul scontat și au repornit acele economii. Însă este greu să ne închipuim cum injectarea de bani în niște economii înghețate ar putea reporni activitatea și ar spori brusc productivitatea – mai cu seamă că, cu noile restricții, este aproape ilegal să fii activ și productiv din punct de vedere economic. Cu alte cuvinte, oricât de mult combustibil ai pompa într-o mașină, nu vei putea ajunge nicăieri câtă vreme motorul nu funcționează.
O altă explicație pe care o auzim în aceste zile este că creșterea burselor se datorează speranțelor legate de vaccin. Ideea este că piețele au o vedere prospectivă, că mizează pe succesul vaccinării și că asta înseamnă ca Europa va ajunge la imunitatea de turmă și apoi economia se va redeschide. Din nou, avem o problemă: UE a ratat startul vaccinării și are unele dintre cele mai slabe rezultate dintre economiile vestice. Haosul logistic, dozele insuficiente, conducerea politica ezitantă, consilierea științifică deseori ezitantă în aspecte cruciale (siguranța vaccinului) au redus din credibilitatea UE și au redus și din perspectivele refacerii economice. Mult anticipatele „redeschidere” și revenire la normalitate sunt speranțe care par tot mai vagi și mai îndepărtate.
Cum se pupă toate astea cu stimulul fiscal și monetar fără precedent din Europa? Unde se duc toate miile de miliarde de euro, în condițiile în care activitatea economica normală este întreruptă de mai bine de un an? Firește, cel mai evident răspuns este: miile de miliarde se duc în inflație. Este deja evident că prețul acțiunilor a crescut și că există un risc de presiune inflaționistă care va începe să-i afecteze și pe consumatorii obișnuiți. Politica monetară actuală a generat rezerve de bani nu numai în bănci și în lumea corporatistă, cum am văzut în 2008, ci și în gospodării.
La nivel micro, când ne uităm la cetățenii obișnuiți, este limpede că, pentru moment, mulți dintre ei sunt paralizați de frică și incertitudine. Au adoptat abordarea conservatoare și au ales să economisească mai mult, îngrijorați de ceea ce ar putea urma și de faptul că următorul salariu ar putea să nu mai vină. De fapt, acest tip de reacție a populației a fost identificat drept una din marile probleme ale economiei. De exemplu, în Germania, banii păstrați în conturi bancare private au crescut de la 182 de miliarde de euro, la 1.730 de miliarde de euro. Institutul Ifo din Germania a arătat că asta subminează speranțele legate de un boom al consumului. Cu alte cuvinte, în noua normalitate, a economisi și a-ți planifica cu grijă viitorul este nociv pentru economie.
În acest moment, criza economică este în toi, iar restricțiile sunt atât de dure și de multe, încât, chiar și dacă ar dori să cheltuiască mai mult, majoritatea consumatorilor nu ar avea cum s-o facă. Mai devreme sau mai târziu, activitatea economica se va relua, într-o formă sau alta. Chiar și cu restricții, magazinele se vor redeschide, iar cetățenii se vor obișnui cu ”noua normalitate”. Însă e greu de spus când anume consumatorul obișnuit va fi suficient de încrezător în perspectivele lui financiare și profesionale pentru a începe să cheltuiască din banii economisiți. Cert este că, odată ce va începe să facă asta, riscul inflației va crește și mai mult.
Între timp, prețul aurului pare să mai fi coborât în ultimele luni, făcându-i pe analiști să declare că acest metal nu mai este mijlocul cel mai bun de a economisi în economia modernă. Această viziune este greșită și periculoasă și ar trebui să ne mire că are atât de mulți adepți. Cererea de aur pe piață a scăzut pentru că dobânzile pentru împrumuturi sunt zero, cheltuielile și jocul pe bursă sunt încurajate, pentru că liderii politici și șefii băncilor centrale ne asigura fără încetare că sprijinul lor fiscal și monetar nu se va încheia în curând. Doar că toate acestea nu fac decât să creeze cadrul pentru inflație, sunt preludiul inflaționist pe care l-am văzut de atâtea ori de-a lungul istoriei”.
Sa fim increzatori fiecare doar in puterea proprie, bancile se descurca, mai ales in perioade dificile cand afacerile bazate pe sanatatea cetateanului devenit obligatoriu peste noapte consumator de orice. In Romania, chestia este la vedere pentru subtierea veniturilor majoritatii cetatenilor pe model „schimb regulile in timpul jocului”. Sper ca va amintiti in decanul basescian cu apareau aceiasi caposi din banci si urlau despre economie si pana la urma, toate au ajuns la capitolul furaciuni pdl-pmp din tot ce insemna venituri! Acum se repeta totul.
care afaceri stau inchise, alea din „industria evaziunii fiscale” (HO RE CA) si cea adiacenta de „nunti, botezuri si inmormantari” ? Astia care n-au dupa ce bea apa vor creste preturile cand se vor deschide ? Umor involuntar !
Aproape simultan USA si Europa au decis sa injecteze bani in economie.Implicit vor creste preturile marfurilor inspre si dinspre USA.Economia isi poate reveni dar ne vom trezi cu alte preturi.Cu suficienta prostie banii s-ar putea cheltui degeaba.Prostie sau hotie?In loc de „Marea resetare” vom avea „Marea furaciune”.Probabil ca va trebui sa se fure controlat.Oricum cei care cereau „Marea resetare” sunt cuplati la fondurile aruncate de stat in „economie”.E surprinzator cum asa capete financiare luminate trateaza revenirea economica ca pe un fapt controlabil prin simpla injectie de bani de vreme ce ei nu pot controla in mod optim criza economica.
Marea resetare nu e fascism curat ?
Marea Resetare, se va face doar in tarile unde bancile Nu Sunt Controlate de Catre Stat, ori in republicile bananiere aka Ro,la BNR, manole este peste werner Johann.
Cu alte cuvinte (sa inteleaga toata lumea) Adevaratul stapin al Romaniei, este manole…. … Joac-o p-asta.
Economia se mai reface, pe lumea cealaltă. Îi cântă și Popa.
Mergem numai înainte și urcând. Matematica guvernului și a Băncii Naționale sunt imbatabile. Ați văzut cum se calculează rezultatele raportărilor Covid? Infectați, vindecați, decedați și cocoașele? Tot așa se calculează inflația și creșterea economică. E cineva care n-are încredere?