Organizarea referendumurilor este un act democratic la fel ca și cel privind diversele scrutine. Și totuși, de cele mai multe ori, prin astfel de consultări unii factori decidenți nu fac altceva decât să arunce „pisica moartă“ a răspunderii unei cauze în „curtea“ contribuabililor votanți. Pentru orice hotărâre greșită locuitorii plătesc de cel puțin două ori. Mai întâi, suportă direct consecințele, apoi, mai achită și extra-costurile unui referendum, tot din „buzunarul public“, în speranța că se vor îndrepta lucrurile.
Mult trâmbițata idee privind referendumul necesar redefinirii în textul constituțional a familiei a dat startul unui adevărat trend în materie de consultare publică pe diverse teme. Și cum unii primari și consilieri locali sunt ocupați doar să se bată de muscă, mai ales că tot a venit vara, s-au pus pe elaborat tematici de referendumuri. În timp ce unii bucureșteni strâng semnături de zor să se descotorosească de edilul pesedist, Gabriela Firea, și locuitorii Mangaliei s-au decis să se elibereze de sub „jugul“ primarului ales anul trecut.
Sărăcia obligă un oraș să redevină comună
Pe lângă alegerile locale parțiale desfășurate ieri în cele 49 de localității din țară, românii s-au trezit că trebuie să iasă din nou la vot, ici și colo, pentru diverse probleme. Orășelul constănţean Băneasa se cere să revină la statutul de comună. Conducerea administrației publice locale se vede într-o situație ingrată, pentru că trebuie să administreze o localitate săracă și fără perspective de dezvoltare, care nu poate accesa proiecte minime de modernizare din cauza statutului de oraș. Băneasa a devenit oraș în anul 2004, prin Legea nr. 83/2004 privind declararea ca oraşe a unor comune. La acea vreme se apela la un astfel de „upgrade“ pentru a satisface condițiile impuse de Uniunea Europeană de integrare. La fel ca multe alte comune, și localitatea constănțeană s-a trezit peste noapte că devine oraș de rang III, doar pentru că avea un spital și mai multe blocuri ridicate de comuniști. „Titlul nobiliar“ nu le-a ținut însă și de foame, pentru că în cei aproape 13 ani nu a fost accesat niciun proiect de dezvoltare durabilă, precum cele pentru apă, canalizare, construire de școli, grădinițe sau cămine culturale. Cei peste 5.000 de locuitori sunt nevoiți să plătească taxe și impozite ca la oraș, în timp ce localitatea nu se dezvoltă nici pe departe conform acestui statut. La propunerea primarului oraşului Băneasa, consilierii locali au adoptat o hotărâre prin care solicită obţinerea avizului de organizare a unui referendum pentru revenirea la statutul de comună. Dacă peste 25% din populația cu drept de vot a localității vor vota pentru revenirea la statutul de comună, referendumul va ajunge la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, apoi trebuie să fie aprobat de Guvern.
Două stațiuni vor să scape de edili
Orașele Mangalia și Slănic Moldova sunt două puncte de pe harta turistică a țării care aproape că dau în clocot din cauza șefilor administrațiilor locale. Unele grupări îi acuză pe respectivii edili de incompetență crasă și cer schimbarea lor prin organizarea de referendumuri. Dacă în stațiunea moldoveană acest iureș a fost momentan oprit, printr-un consens între reprezentanții puterii și cei ai opoziției, nu același lucru se poate spune despre orășelul de la malul mării. La un an de la alegerile locale, cetăţenii din Mangalia ar putea fi chemaţi la urne să spună dacă îl mai vor sau nu pe actualul primar, Cristian Radu. Unul dintre consilierii locali de la ALDE vrea să declanșeze referendumul pe motiv că edilul nu administrează cum trebuie orășelul şi îşi bate joc atât de cetăţenii care l-au votat. cât şi de banii localității. „La iniţiativa primarului Radu Cristian, aceştia au votat din nou zeci de miliarde pentru avocaţi, zeci de miliarde pentru spaţii verzi, spaţii verzi pe care vedem cu toţii cum arată după ce primarul a cheltuit peste 100 de miliarde de lei în ultimii patru ani pe întreţinerea lor, zeci de miliarde pe studii de fezabilitate şi alte zeci de miliarde pe diverse, până la suma de 10 milioane de euro, bani care nu se regăsesc în bunăstarea şi calitatea vieţii locuitorilor oraşului. Tot la iniţiativa primarului şi cu votul consilierilor PNL şi UNPR, a fost votat acordul pentru un împrumut de 10 milioane de euro, urmând ca noi şi copiii noştri să plătim datoriile făcute de aceştia, mult după ce ei vor fi plecaţi“, spune Nicolae Moroianu (ALDE), într-o scrisoare adresată locuitorilor din Mangalia. În orașul-stațiune, pe listele electorale permanente sunt înscrişi 34.895 de alegători. Pentru a iniţia referendumul ar trebui strânse 8.724 de semnături, adică 25%. Pentru ca acesta să fie validat trebuie să se prezinte la vot 10.469 de locuitori ai Mangaliei, din care 8.724 să voteze pentru demiterea primarului.
Gabriela Firea, ținta unui referendum
Mai multe ONG-uri i-au pus în ultima vreme gând rău primarului general Gabriela Firea. Și nu doar pentru ieșirile publice ale acesteia, ci și pentru modul în care sunt dați banii contribuabililor pentru unele proiecte de-a dreptul fantasmagorice sau care nu își justifică prioritatea. Asociația „București fără ei“ se chinuie să obțină aprobări și să înceapă strângerea de semnături pentru declanșarea referendumurilor de demitere a primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, a primarilor de sector și a Consiliului General.
Pentru declanșarea referendumurilor de demitere sunt necesare semnăturile a 25% din bucureștenii cu drept de vot, adică peste 440.000.
Conform Legii administrației publice locale 215/2001, mandatul primarului încetează ca urmare a validării unui referendum local, organizat în condițiile legii. Potrivit reglementărilor în vigoare, Consiliul Local poate fi dizolvat tot prin referendum local. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate prefectului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot, înscriși pe listele electorale ale unei unități administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumurilor se suportă din bugetul local. Numărul total al alegătorilor din București este de 1.773.708, potrivit AEP. Pentru oranizarea referendumului de demitere a primarului Capitalei ar fi necesare cel puțin 443.427 semnături.
Redefinirea familiei, alt subiect de gâlceavă
Inițiativa semnată de aproximativ trei milioane de cetățeni cu drept de vot solicită înlocuirea în art. 48 din Constituția României a termenului „soți“ cu sintagma „bărbat și femeie“. „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor“ – ar urma să fie, astfel, statuat de Constituție. Aprobarea în această formă ar însemna, teoretic, că doar heterosexualii au dreptul să întemeieze familii, cu drepturile ce decurg de aici, între care cel de a procrea, de a adopta și crește copii.
Camera Deputaților a aprobat referendumul, iar Camera decizională este Senatul. Dacă senatorii vor adopta solicitarea Coaliției pentru Familie, acest referendum ar trebui organizat în 30 de zile de la vot. Conform articolelor 150 și 151 din Constituție, revizuirea Legii fundamentale poate fi iniţiată de preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.