Republica Moldova. Cetățenii moldoveni, sărăciți de serviciile de spionaj de la Moscova

SIS: În spatele fraudelor masive din ultimele săptămâni se află o operațiune coordonată de serviciile speciale rusești 

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) informează că datele personale ale cetățenilor Republicii Moldova sunt colectate în mod coordonat de către serviciile speciale ale Federației Ruse și utilizate ulterior în scheme de fraudă și escrocherii financiare, relatează Radio România Chișinău.

Potrivit SIS, instituția a intrat în posesia unor informații care indică existența unui proces amplu de colectare a datelor personale cetățenilor Republicii Moldova de către serviciile speciale rusești.

Datele sunt colectate prin diferite metode, precum baze de date private vândute ilegal pe Dark Web, baze de date extrase ilegal prin spargerea serverelor private, precum și baza de date colectată de grupul criminal organizat Șor în ultimii ani, care conține circa 145 000 cetățeni care au oferit datele personale.

Evaluarea informațiilor deținute indică asupra unor baze de date detaliate care conțin nume și prenume, adrese de e-mail, telefon, adrese de domiciliu, dar și copii ale actelor de identitate.

Informațiile sunt transmise ulterior unor grupări criminale organizate cu activitate transfrontalieră, care le folosesc pentru escrocherii, inclusiv pentru sustragerea fondurilor de pe cardurile bancare ale cetățenilor sau pentru obținerea de bani în numerar prin diverse scheme frauduloase.

SIS subliniază că astfel de acțiuni nu reprezintă incidente izolate, ci fac parte dintr-un război hibrid de subminare a stabilității naționale. Scopul acestor atacuri orchestrate este crearea sentimentului de nesiguranță și neîncredere în societate.

Moldova intră în cel mai dificil examen al procesului european: „Schimbările cosmetice nu vor susține testul“

Legile bune nu sunt suficiente, avertizează experții în contextul deschiderii primului cluster de negocieri de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, UE evaluează practica, nu intenția.

Primele semnale că reformele produc efecte reale vor fi investigațiile judiciare independente, finalizate cu condamnări indiferent de statutul social sau politic al inculpaților.

„Fie că sunt parlamentari, fie că sunt funcționari de rang înalt sau oameni de afaceri cu influență, în fața legii toți trebuie să fie egali”, a subliniat Ilie Chirtoacă în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Un al doilea indicator vizibil va fi modernizarea infrastructurii instanțelor, sedii noi, judecători specializați, proceduri digitalizate.

Pe componenta electorală, Chirtoacă consideră că Republica Moldova se află „mai bine decât acum 2-3 ani”, dar avertizează că vulnerabilitățile, în special corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor politice, „au o tendință să se adapteze foarte rapid”.

Ce înseamnă clusterul 1 de negocieri UE – R. Moldova?

Analiză: În 2021 și 2022, ministrul rus de Externe și presa de la Moscova ironizau intenția Chișinăului de a se integra în UE. Rusia știa cât de vulnerabilă, săracă și dependentă energetic de Gazprom era R. Moldova, relatează DW.com.

După șocul economic generat de pandemie, au urmat șocul războiului din Ucraina și criza energetică profundă din 2022 și 2023, generată de Rusia, care au provocat o inflație de peste 30% în Moldova.

Kremlinul a crezut că va putea specula electoral sărăcia și nemulțumirea oamenilor, pentru a prelua, prin agenții săi, controlul politic asupra Republicii Moldova la alegerile și referendumul pro-UE care au urmat.

Dar UE a intervenit cu ajutoare de urgență pentru Moldova, răsplătind-o pentru solidaritatea de care a dat dovadă în raport cu refugiații ucraineni. Moldovenii și-au reconfirmat în trei scrutine consecutiv opțiunea proeuropeană și au convins astfel cancelariile europene că țara merită un loc în marea familie europeană.

Banii europeni schimbă Moldova din temelie. Chișinăul s-a debarasat în totalitate de Gazprom, a renunțat la achizițiile de energie din Transnistria, pentru a nu mai putea fi șantajată și pentru a nu mai finanța separatismul pro-rus. Acum cumpără necesarul de resurse de pe piață, a părăsit CSI-ul controlat de Kremlin și și-a reorientat exporturile spre imensa piață europeană, după ce a fost hărțuită, în trei rânduri, de către Rusia prin embargouri umilitoare. De la 80% în anii ’90, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut sub 2%, iar ministrul moldovean al Economiei, Eugeniu Osmochescu, a menționat luni că și producătorii moldoveni, care exportă încă în Rusia și Belarus, trebuie ajutați să se reorienteze spre alte piețe „în eventualitatea închiderii acestor piețe”.

Luni, 15 iunie, la Luxemburg, UE a decis deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la blocul comunitar. Tratatul de aderare ar urma să fie semnat până la sfârșitul anului 2028. Este termenul asumat de Guvernul de la Chișinău. Cu efort maxim, este realist – spun oficialii europeni.

Ce urmează după deschiderea negocierilor cu UE? Mihai Isac: Adevărata provocare începe acum – Republica Moldova trebuie să construiască un stat pregătit pentru aderare

Deschiderea oficială a primului cluster de negocieri de aderare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană este, fără îndoială, cel mai important pas făcut de Chișinău după lansarea negocierilor în iunie 2024. Dar semnificația reală a momentului nu trebuie văzută doar într-o notă festivă. Solicitat de MOLDPRES, analistul politic din România, Mihai Isac a declarat că această decizie nu garantează obținerea rapidă a statutului de stat membru de către Chișinău:

„Nu este momentul să ne îmbătăm cu apă rece, este momentul să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm de lucru. Este o recunoaștere politică a progreselor făcute de Republica Moldova, dar și începutul celei mai dificile etape, mai exact proba implementării” .

Clusterul 1, numit „Fundamentals” sau „Valori fundamentale”, este practic coloana vertebrală a procesului de aderare. El acoperă statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, criteriile economice, achizițiile publice, statistica și controlul financiar. Consiliul UE precizează că acest cluster este primul care se deschide și ultimul care se închide, iar progresul în această zonă va determina ritmul întregului proces de negociere.

Mihai Isac: Pentru Republica Moldova, deschiderea primului cluster ar trebui să înseme mai puțină retorică și mai multă disciplină instituțională. De acum înainte, nu va mai fi suficient ca autoritățile să adopte legi sau să anunțe reforme. Bruxellesul va urmări dacă aceste legi funcționează în practică, dacă instituțiile sunt independente, dacă dosarele de corupție ajung la condamnări finale, dacă achizițiile publice devin mai transparente și dacă administrația poate gestiona fondurile europene fără risipă și fără abuzuri.

Responsabilitatea principală rămâne reforma justiției. UE cere consolidarea independenței sistemului judecătoresc și procuraturii, continuarea procesului de vetting, reducerea restanțelor din instanțe, ocuparea funcțiilor vacante și creșterea eficienței actului de justiție. În paralel, Chișinăul trebuie să demonstreze rezultate palpabile în lupta anticorupție. Vorbim de instituții anticorupție independente și bine finanțate, dosare instrumentate în mod profesionist și legal, dar și de condamnări finale în cazuri de corupție la nivel înalt și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni. Aceste lucruri vor recâștiga încrederea publicului în sistemul de justiție.

„Stat membru asociat”, soluție creativă: spre aderare sau spre amânare?

Pe 11 mai 2026, cancelarul Friedrich Merz le-a scris președinților Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene pentru a propune un statut de „stat membru asociat” pentru Ucraina și, prin analogie, pași de integrare instituțională graduală pentru Republica Moldova și statele Balcanilor de Vest, se arată în articolul publicat pe site-ul organizației Inițiativa Europeană și semnat de Natalia Suceveanu, doctor în drept, șef al Centrului de Armonizare a Legislației. 

Scrisoarea cere expres Comisiei să examineze propunerea și să avanseze soluții legale care să o operaționalizeze. Cu alte cuvinte, suntem la începutul unei discuții formale, nu la finalul ei: ce va propune Comisia, în ce calendar și sub ce formă juridică rămâne de văzut.

Întrebarea care contează nu e a Berlinului. Este a Uniunii. Între februarie 2022 și mai 2026, Uniunea Europeană a vehiculat, una după alta, nu mai puțin de șapte formule alternative la aderarea clasică. Comunitatea Politică Europeană, lansată ca răspuns continental la războiul din Ucraina și la cererile de aderare depuse imediat după 24 februarie 2022 de Kiev, Chișinău și Tbilisi. Integrarea graduală, consacrată în iunie 2022. Modelul staged accession. Ideea aderării cu drepturi de vot limitate. „Reverse enlargement”-ul propus de Comisie în februarie și respins de ambasadorii statelor membre în martie 2026. Statutul de „stat integrat” formulat de Franța în aprilie. Și, acum, „statul membru asociat” al Germaniei. Șapte iterații în patru ani. Toate diferite, toate puse pe masă cu pretenția de a rezolva aceeași problemă, niciuna încă acceptată de toți cei 27.

Toate au în comun o premisă rar formulată explicit: aderarea deplină, în orizontul de timp pe care presiunea geopolitică îl impune, nu poate fi finalizată fără a sacrifica rigoarea criteriilor. Și toate au o limită structurală: niciuna nu rezolvă această tensiune, ci o ocolește. Sunt soluții creative la o problemă pe care Uniunea o recunoaște onest, dar nu o poate rezolva, fiindcă rezolvarea presupune reforma internă a Uniunii înseși, nu inventarea de noi camere de așteptare pentru candidați. Rămâne de văzut care dintre aceste formule va aduna, în cele din urmă, consensul celor 27.

„Vrabia mălai visează”: Chiveri către Tiraspol după ce acesta a cerut recunoaștere internațională 

„Vrabia mălai visează” sau «Мечтать не вредно», a reacționat vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri, la declarația comună a regiunii transnistrene, Abhaziei și Osetiei de Sud prin care cele trei entități separatiste, ocupate de Rusia, au solicitat recent recunoașterea internațională ca „state independente” și calificarea Rusiei drept „garant al păcii și securității” în regiune, relatează TVR Moldova.

Oficialul a subliniat, miercuri, 17 iunie, că nu poate fi vorba despre o cooperare internațională în care să fie implicate structurile nerecunoscute de la Tiraspol, pe care le-a descris drept o administrație ilegală și provizorie în raioanele de est ale Republicii Moldova. 

„Nu a existat, nu există și nici nu poate exista o asemenea cooperare internațională”, a declarat Chiveri, precizând că astfel de inițiative nu au fundament juridic sau politic.

În același timp, el a adăugat că interacțiunile ocazionale ale partenerilor externi cu Tiraspolul au ca obiectiv, din perspectiva Chișinăului, susținerea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și sprijinirea procesului de reintegrare a țării.

Republica Moldova, speranțe europene și amenințări a la Russe

Bisericile Moldovei: Sponsorul discret (I)

„Statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț.” Respectiv, „de unde statul Republica Moldova, care ani de zile n-a contribuit cu nimic, la un moment dat este proprietarul care decide ce să se întâmple cu aceste lăcașuri de cult?”, relatează RISE.md

Afirmațiile aparțin lui Iulian Rață, protopop de Orhei al Mitropoliei Moldovei, și au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul din cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat.

Doar că documentele și deciziile autorităților din ultimii peste 30 de ani arată exact contrariul. Guvernele de la Chișinău au finanțat constant Biserica. Prin bani bugetari, facilități fiscale, scutiri vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public. 

RISE Moldova a analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială care arată cum, timp de trei decenii, statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii ortodoxe din Moldova.

Moscova nu crede în procesul de aderare la UE al Chișinăului

Pasul istoric de aderare la UE pe care îl face Republica Moldova a fost luat în furci de Rusia. Presa de la Moscova vede doar probleme pentru Chișinău. Cât de supărați sunt rușii pe procesul de aderare la UE? Ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. 

Vestea că Republica Moldova și Ucraina chiar încep negocierile de aderare la UE s-a transmis ca un fulger în presa de la Moscova. Mai multe publicații rusești au anunțat pentru început foarte sec acest lucru. 

Știrea că fostele state sovietice chiar ar putea ajunge în Uniunea Europeană, în ciuda opoziției Moscovei, a fost apoi comentată în felul său de presa controlată de statul rus.

Pentru a explica momentul istoric prin care trece Chișinăul, a fost contactat și citat pe larg fostul președinte socialist, Igor Dodon. 

Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu se va produce, a declarat Dodon pentru Tass. Agenția oficială rusă de stat precizează din capul locului că asta reprezintă opinia fostului președinte pro-rus. 

Publicitate

Dodon se plânge că Maia Sandu a venit la putere în 2020 datorită promisiunilor unui viitor european, dar perspectivele reale „ar rămâne obscure”. Pe ce se bazează un asemenea pesimism?

Agenția Tass susține că unei delegații moldovenești i s-ar fi spus la Bruxelles că procesul de aderare nu se poate finaliza în viitorul apropiat. Nu aduce nicio dovadă în acest sens, nu spune niciun nume. Cu toate acestea, până și Tass pare uimită că UE deschide totuși primul cluster de negocieri. 

Fermierii amenință cu noi proteste pe 24 iunie: „Nu am primit răspunsuri concrete de la autorități” 

Fermierii avertizează că îşi vor scoate din nou utilajele în stradă în semn de protest, pe 24 iunie, dacă revendicările lor nu vor fi soluționate. Reprezentanţii Asociației „Forța Fermierilor” spun că autorităţile nu au venit cu un răspuns concret la solicitările agricultorilor după protestele acestora de la mijlocul lunii, relatează TVR Moldova.

Principala nemulțumire a agricultorilor vizează proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. „Forța fermierilor” anunță că va solicita din nou o întâlnire cu miniștrii Agriculturii și Finanțelor pentru a discuta problemele urgente ale sectorului. 

ALEXANDRU SLUSARI, director executiv, Asociaţia Forţa Fermierilor: Preşedintele asociaţiei împuternicit încearcă încă odată să solicite întâlnirea cu ministra Agriculturii şi ministrul Finanţelor, pentru a discuta revindecările asociaţiei Forţa Frmierilor. Totodată, ca toţi membrii consiliului care sunt în teritoriu să încerce să discute cu deputaţii de la partidul de guvernare care sunt di raioanele lor. 

Mai exact, fermierii cer ca, începând cu anul viitor, să fie acordate plăţi directe pe hectar agricultorilor mici și mijlocii pentru toate terenurile arabile cultivate, în special pentru culturile cerealiere și oleaginoase. Mai mult, ei vor ca autoritățile să nu crească povara fiscală pentru fermieri, prin majorarea TVA-ului la 20%. Totodată, fermierii solicită rambursarea accizei în proporție de 100% pentru motorina folosită în agricultură anul acesta. 

1190 de alerte false cu bombă în 2025. O singură intervenție la Aeroport a costat statul peste un milion de lei

În 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate 1190 de alerte false cu bombă. Doar 1 dintre cele 29 de dosare penale pornite urmare a lor a ajuns pe rolul instanței de judecată, anul trecut, scrie realitatea.md.

Rata de impunitate constituie 95%, din cauza anonimatului, afirmă autoritățile. Urmare a acestor acțiuni, statul suportă cheltuieli colosale.

Spre exemplu, în cazul unei singure intervenții la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău, în cazul alertei false cu bombă, prejudiciile depășesc 1 milion de lei.

O singură mobilizare a forțelor specializate – Poliție, pompieri și carabinieri, costă peste 10 mii de lei bugetul public, iar statul cheltuie anual peste 10 milioane de lei pentru reacții la alertele false cu bombă.