Revanşa lui Polanski

Ediţia cu numărul 23 a Premiillor Academiei Europene de Film şi-a desemnat câştigătorii în Gala „Oscarului european”, găzduită sâmbătă seară de capitala Estoniei, Tallinn. Având ca principal obiectiv promovarea cinematografului european, Academia condusă de regizorul german Wim Wenders are sediul la Berlin şi este susţinută financiar de Loteria Naţională din Germania. Prestigioasa instituţie recurge la o strategie asemănătoare Oscarului american (nominalizări, personalităţi convocate pe covorul roşu, cadru fastuos) pentru a impune prin premiile sale anuale titluri ale celor mai marcante producţii realizate pe bătrânul continent în ultimul an. Spectacolul desfăşurat pe scena modernului teatru Nokia Concert Hall a încercat să imite şi stilul galelor hollywoodiene, numai că prezentatorii Arke Engelke din Germania şi Mart Avandi din Estonia, cu reputaţie de comici populari, n-au prea reuşit să amuze publicul.

Probabil că tonul cumva solemn a fost dat şi de rezultatul palmaresului. Câştigătorul celor mai importante premii (şase din şapte nominalizări) a fost „The Ghost Writer” („Marioneta”), semnat de cineastul polonez naturalizat francez Roman Polanski. El a fost premiat drept „cel mai bun film”, cu „cea mai bună regie” (Polanski), „cel mai bun scenariu” (Polanski şi Robert Harris), „cea mai bună muzică” (Alexandre Desplat), „scenografie” (Albrecht Konrad) şi „cel mai bun actor” (Ewan McGregor). Cel din urmă a lipsit de la gală, pentru că filmează în Thailanda „The Impassible”, o superproducţie despre devastatorul tsunami din 2004. Dar nu numai starul britanic a lipsit de la gală, ci şi autorul care, eliberat după arestarea lui în Elveţia ca urmare a redeschiderii dosarului său american de urmărit pentru acuzaţia de viol, a ezitat să vină în Estonia, ţară care a semnat cu Statele Unite un acord de extrădare. Adevărul este că tot triumful filmului şi al cineastului la ediţia a 23-a pare motivat de formidabilele gesturi de solidaritate declanşate de detenţia cineastului în vârstă de 77 de ani, care sosise în Elveţia, la începutul acestui an, ca invitat la un festival de film. Deşi Polanski a fugit în urmă cu trei decenii înainte de a fi judecat în SUA, cei mai mulţi cineaşti europeni consideră că el şi-a ispăşit deja pedeapsa, mai ales că şi victima l-a iertat. Ei nu pot uita că Polanski a supravieţuit cu greu Holocaustului, în copilărie, şi apoi uciderii soţiei sale Sharon Tate la Los Angeles, în 1969.

Ewan McGregor şi Pierce Brosnan în Marioneta

Unii comentatori au găsit în povestea scriitorului angajat de un politician să-i scrie memoriile obsesii sumbre ale cineastului. Thriller condus cu mână de maestru, „The Ghost Writer” lansează întrebări neliniştitoare despre corupţia în politică, despre jocurile de putere la scară planetară ale prezentului. Adus pe ecranul de la Tallinn graţie video chat-ului, cineastul aflat în faţa calculatorului din locuinţa lui pariziană a mulţumit tuturor pentru premiu şi a părut fericit de această revanşă asupra necazurilor recente pe care confraţii i-au oferit-o.

Românii au avut mai multe motive de a privi cu interes gala de la Tallinn. Trei nume prezente pe genericele unor filme româneşti s-au aflat pe lista nominalizărilor. George Piştereanu, junele actor de 19 ani care joacă rolul principal în „Eu când vreau să fluier, fluier”, era foarte bine cotat în competiţia cu ceilalţi patru nominalizaţi, din care a ieşit însă învingător Ewan McGregor. Florin Şerban, regizorul acestui film care a surprins prin descrierea realistă a centrelor de detenţie pentru minori, a fost nominalizat la categoria European Discoveries. Pe lista acestei categorii la care propunerile au venit din partea FIPRESCI (Federaţia Internaţională a Presei Cinematografice) se mai aflau olandeza Urszula Antoniak („Nimic personal”), italianul Giuseppe Capotandi („Ora dublă”) şi isreaelianul Samuel Maoz („Lebanon”). Cel din urmă a câştigat până la urmă trofeul, dar nominalizarea la această categorie este ea însăşi o victorie şi intensifică aşteptările noastre pentru nominalizările la Oscarul american, unde pelicula „Eu când vreau să fluier, fluier” a fost desemnată drept candidata României.

În fine, al treilea nume pe care ne-a părut rău să nu-l regăsim în palmares este Radu Mihăileanu, nominalizat la categoria „Cel mai bun scenariu” pentru „Concertul”, un mare succes de public mai ales în Franţa.

Ediţia cu numărul 23 i-a decepţionat probabil pe producătorii francezi, pentru că ţara lor figurează în palmares doar cu premiile „Cea mai bună actriţă” (Sylvie Testud în „Lourdes”) şi „Cel mai bun film de animaţie” („Iluzionistul” de Sylvain Chomet, prezent acum pe ecranele noastre).

Pierce Brosnan

Nici Spania nu are motive prea mari de satisfacţie pentru că principala ei candidată, „Celula 211″, nominalizată pentru scenariul lui Daniel Monzon şi interpretarea lui Luis Tosar, n-a fost premiată. În schimb, producţia sa „Nostalgia luminii”, dedicată de regizorul Patricio Guzman „victimelor dictaturii lui Pinochet”, a câştigat trofeul pentru „Cel mai bun documentar”. Şi nici chiar Germania nu s-a numărat printre marii câştigători, principalul său film în competiţie, „Soul Kitchen”, de Fatih Akin, pierzând în faţa lui „Ghost Writer”. În schimb, unul dintre cei mai populari actori germani, Bruno Ganz (cel care l-a interpretat pe Hitler în „Prăbuşirea”), a primit un premiu pentru întreaga carieră. Chiar dacă a favorizat mai puţine titluri în palmaresul ediţiei 2010, Gala Oscarului european oferă cineaştilor de pe bătrânul continent acele galoane de nobleţe care îl fac mai atractiv în faţa publicului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.