România ar vrea proiecte pe gaz cu Grecia, dar Romgaz a ieșit dintr-un proiect concret

Președintele Klaus Iohannis a discutat cu premierul grec despre colaborararea energetică în domeniul gazului dintre cele două țări și menționează proiecte de gazoducte. Acum un an însă, Romgaz, companie de stat românească, era parte a unui proiect de construcție a unui terminal de gaz natural lichefiat, unde vor urma să descarce metaniere din toată lumea. Ulterior, de acolo, gazul pleacă spre clienții finali. Iar Romgaz era în compania de proiect a terminalului, cu rol de decizie inclusiv pe desfacerea gazului. Dar Ministerul Energiei a decis că nu merită bătaia de cap, așa că Romgaz a ieșit din proeict. În loc, au intrat bulgarii.

 

Președintele Klaus Iohannis l-a primit, miercurea trecută, la Palatul Cotroceni pe premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Cei doi au discutat despre cooperarea regională, inclusiv în energie, și în format trilateral cu Bulgaria, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale. Cei doi au anunțat că România și Grecia vor continua să coopereze în domeniul energetic, astfel încât gazul care ajunge în Grecia, fie de pe metaniere – sub formă de LNG, fie prin gazoducte, din Caspica, să poată urca către România. În acest sens, s-a făcut un apel și către Bulgaria, să finalizeze construcția unui interconector dintre ea și Grecia. Acest proiect este de o importanță strategică pentru UE, în general, dar și pentru România, pentru că în contextul actual în care Europa încearcă să se distanțeze de gazele rusești, deficitul de ofertă nu poate fi suplinit decât prin LNG adus cu metanierele. România vrea, desigur, să-și asigure și ea o parte din LNG-ul ce va fi adus, pentru a avea alternativă la Gazprom. Vrea, și era aproape să fie în proiect, dar a a renunțat subit la acesta, la hotărârea Ministerul Energiei.

România a avut șansa să fie, deja de doi ani, implicată într-unul dintre cele mai mari proiecte gaziere din sudul Europei, șansă pe care a ratat-o din motive obscure.  În 2019, la inițiativa conducerii de atunci a Romgaz și prin decizie a Adunării Generale a Acționarilor, se aproba achiziționarea de către compania românească a 20% din acțiunile emise de compania Gastrade, care dezvoltă proiectul terminalului LNG din oraşul grecesc Alexandroupolis. 13 milioane de euro trebuia să dea Romgaz. Aici vor ajunge, în câțiva ani, vasele încărcate cu gaze lichefiate din Qatar și SUA, gaze care pot ulterior “urca” și către Europa de Sud-Est, prin gazoductul IGB care va lega Grecia de Bulgaria.

Peste un an însă, în 2020, CA-ul Romgaz, format din persoane desemnate de ministerul Energiei, respingea definitiv proiectul, considerându–l a nu fi „de actualitate”.  Romgaz a economisit 13 milioane euro, dar nu a mai intrat în niciun proiect, în schimb locul lăsat liber de români a fost imediat ocupat de bulgari, prin Bulgartransgaz, care a cumpărat 20% din compania care dezvoltă terminalul. Bulgarii vor beneficia așadar, la momentul când metanierele vor descărca miliarde de metri cubi de LNG. Ceea ce putea reprezenta prima ieșire în exterior a Romgaz, ca parte a unui proiect strategic ce ar fi însemnat o sursă alternative de aprovizionare cu gaz pentru țara noastră, a eșuat. Romgaz, și prin Romgaz, România, nu mai este implicată în nimic acum, în afara de extracția gazelor din subsolul nostru. Ce putea fi marea afacere a LNG-ului românesc nu mai există și acum, după cum arată contextul internațional, rămânem prizonierii gazelor rusești, care acum contează în proporție de 20% anual la consumul intern, dar a căror pondere este foarte probabil să crească.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Mihai Soare 1071 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Pe vremea lui Orban, guvernul Romaniei a refuzat iesirea de sub dependenta de gazele rusesti.
    Pe vremea lui Citu, Romania a desfiintat irevocabil centrala de la Mintia.
    Doua guverne conduse de doua figuri caragialesti, avand comportamente ce tradeaza lipsa ideilor compensate de aroganta si triumfalism ridicol afisat oriunde exista un microfon si o camera de luat vederi.
    Niste papitoi, materie prima ideala pentru confectionarea unor tradatori de neam si de tara.
    Ce au in comun cei doi?
    Nicidecum ideologia de dreapta sau apartenenta la valorile europene, liberale, euroatlantice, neoiliberale, scrieti ce vreti.
    Ceea ce au in comun cei doi este Jonnahis, cel ce i-a promovat tocmai ca el sa poata controla si dicta actiunile „guvernului meu”.
    Actiunile cel putin ciudate ale guvernelor lui Jonnahis sunt generate de marioneta de la Cotroceni.
    Cine avea interes in 2920 ca Romania sa ramana dependenta de gazele rusesti ? Russia, desigur.
    Nu cred ca Jonnahis este condus de la Moscova ?
    Dar cine din UE avea acest interes asupra destinului energetic al Romaniei inainte de invazia lui Putin asupra Ucrainei ?
    Ce politicieni din UE si ce tari nu doresc dezvoltarea Romaniei , a infrastructurii de transport ca mijloc de dezvoltare a tuturor regiunilor istorice ?
    Ce politicieni din Romania sunt atarnati de politica acestor dusmani ai Romaniei ?

  2. România înseamnă în momentul de față un dulap ale cărui balamale scârțîie rar, tare și urât, cică în numele poporului român. Un dulap care stă mai mult închis.

  3. Gonirea/descurajarea Exxon ului s a făcut de către PSD prin șeful Comisiei de Industrii din Camera, Iulian I. care a introdus la vot o alta forma a legii decât forma votata în Comisie.avantaj:Gazprom.
    Renunțarea la terminalul GNL s a făcut din cauza neîncrederii în integritatea executivului Romgaz.” Precis e o șpagă „.Avantaj:Rusia.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.