Preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene înseamnă că, de la nivelul președintelui țării la nivelul instituțiilor relevante ale statului, vor apărea noi responsabilități. O parte a acestora va fi preluată inclusiv de Statistica românească. Cine și ce face pentru ca momentul să nu ne prindă nepregătiți, dar și care sunt ultimele detalii referitoare la organizarea viitorului recensământ în România, acestea sunt informațiile abordate în interviul acordat de președintele Institutului Național de Statistică, dl Tudorel Andrei.
Cotidianul: Peste puțină vreme, Statistica la nivel european va fi coordonată de România. Cum s-a pregătit Institutul Național de Statistică?
Tudorel Andrei: Într-adevăr, momentul când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019 se apropie cu fiecare zi. Şi, odată cu el, sentimentul de responsabilitate sporeşte pentru toate instituţiile româneşti care sunt implicate în acest demers. Așadar, şi pentru Institutul Național de Statistică. Ceea ce pot să vă asigur şi, prin dumneavoastră, pe numeroşii cititori ai Cotidianului este că momentul atât de important pentru poziţia României în Europa de astăzi nu ne va găsi nepregătiţi. Statistica europeană şi, în particular, Statistica românească au o particularitate foarte importantă. Toate institutele naţionale de statistică fac parte dintr-o reţea europeană şi îşi desfăşoară activitatea după acelaşi regulament. Această integrare s-a realizat în decursul timpului şi constituie premisa pentru buna pregătire în vederea îndeplinirii misiunii ce ne va reveni. Dar această realitate nu a exclus organizarea în acest an şi a câtorva acţiuni cu totul particulare. Eu şi colegii mei am participat la toate activitățile Comisiei de Statistică organizate la Bruxelles pe timpul președinției Bulgariei. Urmează ca în luna mai să am întâlniri cu șefii institutelor naționale de statistică din Finlanda și Croația, țările care vor coordona după președinția României. Apoi, am analizat în această perioadă toate dosarele care sunt pe masa Comisiei pentru a fi discutate în perioada următoare. Anul trecut, împreună cu şefa Departamentului de relaţii internaţionale, am participat la un workshop organizat de Institutul Național din Bulgaria pentru pregătirea președinției acestei țări și am beneficiat de întregul suport oferit.
Acurateţea datelor şi informațiilor
Care credeți că va fi impactul acestor pregătiri și al deciziilor care se vor lua asupra politicii generale europene?
Statistica la nivel european îşi desfăşoară activitatea după regulamente stricte. Întreaga activitate este guvernată de un cod de bune practici care stabilește foarte clar cum îşi desfăşoară activitatea. Noi nu venim decât să măsurăm, nu venim să dăm soluții economice la problemele care sunt la nivel european. Noi răspundem cerinţelor societăţii pe baza regulamentelor care sunt aprobate la nivel european. Tot ceea ce vom face în perioada în care România va coordona activitatea Consiliului Uniunii Europene va contribui, în plan statistic, la o mai înaltă acurateţe a datelor şi informațiilor pe care Statistica oficială europeană le va pune la dispoziţia factorilor de decizie. Va fi modul de a da viaţă acelui adagiu ales în urmă cu ceva vreme pe plan internaţional: „Statistici mai bune pentru o viaţă mai bună“. Sper ca acest deziderat să fie atins şi graţie contribuţiei institutului nostru. Schimbările, în sensul actualizării regulamentelor statisticilor europene, răspund tocmai acestei nevoi de a surprinde dinamica societăţii, oferind astfel atât informația pertinentă luării deciziilor, cât şi mecanismul necesar monitorizării îndeplinirii acestora.
Care sunt conferințele pe care România, la rândul său, urmează să le organizeze și să le găzduiască?
Anul acesta, în luna octombrie, Institutul Național de Statistică va organiza ședința directorilor generali ai institutelor naționale de statistică din țările europene, cu participarea Eurostat și a altor organisme internaționale la București. Este prima acțiune de acest gen organizată de Institutul Național de Statistică și are ca subiect principal folosirea big data în statistica oficială. Ce arată asta? Că statistica oficială s-a schimbat foarte mult în decursul ultimilor douăzeci de ani. Dacă acum douăzeci, treizeci de ani vorbeam despre o simplă adunare a unor date statistice în niște centralizatoare, în acest moment vorbim despre integrarea noilor tehnologii în activitatea noastră pentru măsurarea unor indicatori statistici, folosirea big data pentru calcularea unor indicatori statistici și așa mai departe. Deci este o diferenţă enormă între statistica de acum 20 de ani şi statistica de acum. Şi, neîndoielnic, şi faţă de cea care va fi peste alţi mulţi ani!
Vom găzdui deci un consiliu al înțelepților statisticii europene. Dar cât de înțeleaptă este România în acest context?
Eu vă asigur că statistica din România este la nivelul statisticii europene pentru că nu întâmplător România este membră a Comisiei de statistică a ONU și, începând din acest an, ocup poziția de vicepreședinte al acestui prestigios organism. Faptul că am fost ales demonstrează că statistica românească este la nivelul standardelor internaționale cerute de aceste vremuri.
Care sunt obiectivele acestui mandat la ONU?
În acest mandat, Statistica românească va încerca să aibă contribuții pe subiectele care sunt ridicate de divizia de statistică a ONU. Aș enumera numai câteva: problema migrației la nivel internațional, problema strategiei de dezvoltare durabilă, care este un document de foarte mare importanță, și alte subiecte ce sunt de actualitate pentru întreaga omenire.
Schimbări radicale
Aș vrea să vă întreb acum despre recensământ. Prin ce se va deosebi recensământul din 2021 de acela din 2011?
Ați atins unul dintre subiectele foarte importante pentru orice institut național de statistică. Sper ca 2021 să aducă câteva schimbări radicale în raport cu recensământul din 2011. Prima schimbare radicală se referă la forma de culegere a datelor statistice de la nivelul populației. Intenționăm ca această culegere să se realizeze în format electronic, și nu preponderant utilizând chestionarele clasice pe suport de hârtie.
Cum anume se va proceda?
În luna octombrie vom avea definitivată această strategie. Pot să vă spun că vom încerca să utilizăm ceea ce este modern în lumea contemporană, din două motive. Să reducem costurile, întrucât organizarea vechiului recensământ a costat foarte mult. Apoi, este problema cooperării cu persoanele care trebuie să ofere aceste informații. Deci trebuie să venim cu acele mijloace care trebuie să fie caracteristice acestor timpuri. Altfel va fi foarte greu să deschidem ușa unei persoane, venind cu dorința de a completa un chestionar în format de hârtie, în condițiile în care avem Internet, în condițiile în care avem alte sisteme de culegere și de transmitere a datelor.
Noua tehnologie și statistica
Destul de mulți oameni au fost reticenți la recensământul trecut. Cum vă gândiți să învingeți această reținere în colaborarea cu operatorii de pe teren?
În primul rând, printr-o cu totul altă abordare a problematicii comunicării şi, în general, a modului de promovare a recensământului, a conștientizării tuturor structurilor societății, a populaţiei, în general, a importanţei deosebite pe care rezultatele acestui recensământ le vor avea în influențarea dezvoltării României şi, în ultimă instanţă, a vieţii fiecăruia dintre noi.
În al doilea rând, încă din perioada de pregătire vom transmite tuturor mesajul privind momentul în care rezultatele vor ajunge la îndemâna publicului.
La ultimul recensământ, conform legislației de la acea vreme, rezultatele au fost oferite la doi ani după culegerea acestora din teritoriu. Introducând aceste instrumente moderne, noi vom încerca să reducem foarte mult perioada de publicare a datelor statistice. Pentru că oamenii sunt curioși și doresc să afle rezultatele relativ repede, deoarece au relevanță pentru ei. Și mai este un lucru foarte important pe care aș dori să-l subliniez. Infrastructura pe care o construim dorim să fie utilizată pentru calcularea populației rezidente până la nivel de localitate și după desfășurarea recensământului populației și locuințelor din 2021, întrucât, în acest moment, Statistica nu poate oferi date privind populația rezidentă în fiecare an decât la nivel național și doar până la nivel de județ. Este imposibil, pe actualele surse de date, să avem o construcție a populației rezidente până la nivel de localitate. Or, noi asta dorim: ca și după 2021, prin infrastructura pe care o vom avea, să existe această posibilitate.
Ce fel de date veți încerca să colectați? Vor fi diferite, mai numeroase, mult mai diverse decât data trecută?
O întrebare foarte bună. Recensământul populației se organizează în toate țările lumii după un regulament și după canoane acceptate de toate țările lumii. În afară de caracteristicile cerute de regulamentele europene, culegem unele date care sunt cerute de caracteristicile României. Chiar dacă va fi foarte greu să culegem aceste date pe forma clasică, întrucât nu avem surse administrative, va trebui să culegem etnia, limba maternă, sunt informații obligatorii care sunt cerute inclusiv la nivel internațional.
Importanța surselor administrative
Vor mai exista și alte deosebiri?
Da, folosirea surselor administrative în culegerea datelor la nivelul populației. Este o operațiune pe care noi am început-o și pe alți indicatori statistici, este o operațiune pe care noi ne-o dorim finalizată nu numai pentru recensământ, ci și pentru calcularea altor indicatori statistici. Vă pot da un singur exemplu: statisticile pe educație. Ne dorim ca acestea să fie realizate strict pe surse administrative. Să nu culegem informații de la nivelul unităților școlare, ci să folosim microdatele care există la nivelul Ministerului Educației pentru calcularea acestor statistici.
Dar colaborează instituțiile? Au acestea specialiștii pregătiți să vă ofere datele relevante?
Da. Și vă dau și un argument. Recensământul din 2011 s-a finalizat și datorită surselor administrative care au existat la nivelul unor ministere și agenții. O spun cu toată responsabilitatea: dacă nu ar fi existat aceste surse, era greu de finalizat recensământul populației și locuințelor din 2011. Or, existența acestor surse de date a permis completarea bazei de recenzare la persoanele care nu au răspuns din diverse motive cerințelor operatorilor care au cules datele din teritoriu.
Cum v-ați gândit să optimizați culegerea datelor despre românii din străinătate?
Institutul Național de Statistică publică în fiecare an fluxul românilor din străinătate. Datele sunt calculate, aceste informații sunt obținute pe baza colaborărilor pe care le avem cu institutele naționale de statistică din majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. În lunile octombrie sau noiembrie vom avea o prezentare oficială a strategiei pe care noi o avem, dar, conform regulamentelor europene, va trebui să calculăm sau să oferim informații privind populația rezidentă a fiecărei țări. La recensământul trecut s-a dorit o evaluare și a persoanelor plecate în străinătate pe o perioadă mai lungă, în speță mai mare de 12 luni, lucru care a fost foarte greu dintr-un motiv foarte simplu. Este foarte greu să obții informații cu privire la persoanele dintr-o gospodărie dacă ele sunt plecate, în totalitate, în străinătate. Or, în aceste condiții, schimbul de date este singura formă de a măsura, cel puțin în acest moment, migrația externă a României.
Pentru că, mă gândesc, dacă există date relevante despre românii din străinătate, se pot construi până la urmă și politici publice aplicate pe anumite probleme pe care le au.
Statistica oficială din România și din țările membre ale Uniunii Europene oferă asemenea informații. Dacă o să ne uităm pe datele oferite de Institutul Național de Statistică din Italia, sau din Spania, o să vedem că există evaluări privind prezența românilor în aceste țări. Toate aceste lucruri le găsim și în statistica oficială din România. E drept, cu o singură observație: românii plecați în străinătate mai mult de 12 luni. În acest moment este imposibil să avem o cifră oficială privind românii plecați sub 12 luni.
Deci munca sezonieră nu se măsoară.
În acest moment nu există informații pentru a măsura migrația sezonieră, în speță migrația pe o perioadă mai scurtă de 12 luni. Poate și din acest motiv există cifre atât de diverse care se vehiculează în spațiul public.
Veți folosi inclusiv prezența la București a înțelepților statisticii europene?
La această conferință vor participa șefi ai institutelor naționale de statistică sau responsabili ai direcțiilor sociale și din institutele naționale de statistică. Organizăm această conferință din mai multe motive: primul motiv este să aducem în același loc cele mai avizate persoane în domeniul organizării recensămintelor la nivel european și al doilea motiv este să încercăm să creăm în spațiul public un înțeles și, prin această conferință, a ceea ce înseamnă recensământul populației și locuințelor pentru o țară.
În viziunea mea, reușita unui recensământ se datorează atât Institutului Național de Statistică, administrației publice din țara respectivă, cât și culturii care există la nivelul societății respective. Or, eu mi-aș dori ca în cei doi ani pe care îi mai avem, trei ani, până la organizarea recensământului, să încercăm să creăm un alt sentiment faţă de recensământ, iar această conferință va încerca să deschidă într-un fel o dezbatere asupra acestui subiect.
Dacă ar fi să convingeți pe cineva să răspundă la întrebări, o persoană puțin ostilă, ce i-ați spune, ce argumente ați folosi ca să o convingeți?
Este foarte greu de luat decizii corecte la nivel național dacă nu există o statistică de bună calitate și o statistică credibilă. Și să fac o analogie între sistemul de sănătate și statistica oficială sau între ceea ce înseamnă medicina și ceea ce înseamnă măsura statistică. Primul pas pe care îl face un bolnav când merge într-o unitate de sănătate este laboratorul unde trebuie să aibă diverse măsuri asupra stării de sănătate. Or, dacă acele investigații nu sunt corecte, din diverse motive, medicul, oricât ar fi de bun ar fi, nu are cum să ia o decizie bună.
Credibilitatea statistică cere foarte mult timp, cere foarte multă înțelepciune din partea noastră, nu se poate face de pe o zi pe alta. Mi-ar fi foarte greu ca într-o singură frază să conving. Dar în cei trei ani de acum încolo, ne vom pregăti să-i convingem pe cetățeni să deschidă ușa și să ofere informațiile de care avem nevoie, nu noi, INS, să spunem, ci societatea întreagă. România are nevoie de ei să participe la punerea unui diagnostic corect. Pentru că, să nu uităm, statistica este un instrument al democrației la nivelul unei țări, nu este un instrument al unui guvern sau al unui partid politic.
Ce ne puteți spune despre conferința pe care o pregătiți cu specialiști din Olanda?
Este o conferință foarte interesantă, chiar dacă se adresează unui public specializat. Începând de anul viitor, vom organiza o conferință dedicată unui soft R, conferință organizată împreună cu Institutul Național de Statistică din Olanda. Organizăm această conferință de cinci ani, este una dintre conferințele foarte mari, la nivel mondial, în domeniul statisticii oficiale și, la cererea Institutului Național de Statistică din Olanda, vom organiza această conferință împreună cu dânșii, este unul din lucrurile mari pe care le-a făcut Statistica oficială și eu mă simt mândru, atât în calitate de cercetător, cât și în calitate de șef al Statisticii, că am o asemenea conferință organizată poate cu unul dintre cele mai bune institute de statistică din Europa.
Cum colaborați cu agenții economici?
Statistica oficială din România, ca, de altfel, întreaga Statistică oficială din Uniunea Europeană, face eforturi pentru modernizarea colectării datelor, procesării acestora și publicării lor pentru toți utilizatorii de date statistice. În perioada care urmează, Institutul Național de Statistică desfășoară o serie de activități pentru îmbunătățirea utilizării surselor administrative, în primul rând pentru reducerea sarcinii de răspuns asupra agenților economici, a instituțiilor publice și a populației care ne oferă datele primare de care avem nevoie pentru calcularea indicatorilor statistici.
Ce vă doriți cel mai mult, ca șef al statisticii românești?
E foarte greu de cuprins într-o singură frază, dar eu mi-aș dori foarte mult ca, prin ceea ce facem, să fim credibili, lumea să aibă încredere în noi. Lucrăm pe baza unor standarde de calitate. Iar statisticile pe care noi le oferim, ne dorim să fie înțelese nu în mod izolat, ci într-un context de cifre pe care noi le oferim zilnic. Mesajul ar fi că lucrăm pentru a fi credibili și este lucrul cel mai greu de realizat într-o perioadă scurtă.
numai un Tâmpit poate avea încredere în statistică. Statistica şi sociologia sunt instrumentele moderne ale dictaturii( democraţie exista în Grecia antică, dar nici acolo n-a rezistat prea mult)…
Trebuie, repet trebuie , it’s a must, sa ne mai linistim cu bla,bla-urile egoiste ale U.E.-ului si sa ne vedem de ale noastre pentru ca este jale. Lumea se misca si noi ramanem tremurand de frica U.E.-ului. Nimeni nu mai semneaza nimic. Romania este inghetata !