România, „Grânarul Europei”. Recolte bune la grâu și porumb în 2026

România ar putea încheia 2026 cu producții bune la porumb și grâu, într-un an agricol marcat de diferențe mari între regiuni. Recolta de porumb este estimată la 8,2 milioane de tone, iar cea de grâu ar putea ajunge la 13,3-14 milioane de tone, potrivit unei analize Profit.ro.

Rezultatele depind însă de cantitatea de apă primită de fiecare zonă. Rezerva din sol este satisfăcătoare în mare parte din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania. Seceta pedologică rămâne puternică în Banat, Crișana și Maramureș. Probleme sunt semnalate și în unele zone din Dobrogea, Muntenia și Moldova.

Producția de porumb crește în România, în timp ce vestul Europei pierde recolte

România este una dintre puținele vești bune pentru piața europeană a porumbului. Ploile au susținut culturile, în ciuda reducerii suprafețelor cultivate. Producția națională ar putea ajunge la aproximativ 8,2 milioane de tone. În 2025, recolta oficială a fost estimată la 7,75 milioane de tone.

Situația este mult mai dificilă în vestul și centrul Europei. Canicula și lipsa ploilor au afectat culturile în perioada de înflorire. Franța, unul dintre principalii producători europeni, ar putea avea cea mai slabă recoltă din ultimele decenii. Estimarea privind producția Uniunii Europene a fost redusă la 52,7 milioane de tone, cel mai scăzut nivel din 2007. Și culturile din Ungaria, Spania sau Italia au fost afectate. Comisia Europeană a redus prognozele de randament pentru porumb și floarea-soarelui cu 6-7%.

În România, floarea-soarelui ar putea avea o producție apropiată de media ultimilor ani. Diferențele dintre ferme vor fi însă mari. Planta rezistă mai bine la lipsa apei, dar temperaturile ridicate pot afecta semințele. Căldura poate reduce și cantitatea de ulei obținută.

Grâul, aproape de o recoltă record

Perspectivele sunt foarte bune pentru grâul românesc. Randamentul mediu este estimat la 5,13 tone pe hectar. Acesta ar fi cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Creșterea este de peste 10% față de anul trecut. Recolta totală ar putea ajunge între 13,3 și 14 milioane de tone. Grâul ocupă aproximativ 28% din întreaga suprafață cultivată din România.

Producția de struguri depinde în continuare de vremea din august și septembrie. Temperaturile ridicate ajută la acumularea zahărului și la coacere. Anul ar putea fi bun pentru calitatea vinului. Podgoriile afectate de secetă riscă însă producții mai mici și struguri mai puțin dezvoltați.

Toamna poate ajuta culturile, dar iarna rămâne greu de anticipat

Prognozele sezoniere indică temperaturi peste normal în cea mai mare parte a Europei. Sunt posibile precipitații mai abundente în sudul continentului, la începutul toamnei. Pentru România, ploile ar putea ușura pregătirea terenurilor și semănatul. Grâul și orzul ar avea astfel timp să răsară înaintea iernii.

Problemele pot apărea dacă luna septembrie rămâne uscată în vest și sud-est. Fermierii ar putea fi obligați să semene în teren fără suficientă apă.

Rapița este cea mai vulnerabilă cultură. Aceasta are nevoie de ploaie imediat după semănatul din august și septembrie. Lipsa apei poate compromite cultura din primele săptămâni. Temperaturile ridicate favorizează și apariția dăunătorilor.

Copernicus estimează temperaturi peste medie în Europa în următoarele luni. Totuși, prognozele sezoniere nu pot arăta de pe acum cum va fi fiecare perioadă a iernii.

O iarnă mai caldă ar reduce riscul înghețurilor severe. În același timp, plantele și-ar putea relua vegetația prea devreme. Un episod cald în ianuarie, urmat de ger în februarie, ar putea provoca pierderi. Plantele devin mai sensibile după perioadele cu temperaturi ridicate.

El Niño continuă să se intensifice în Pacific. NOAA estimează o probabilitate de 97% ca fenomenul să persiste până la începutul primăverii 2027. Există și o probabilitate de 81% ca El Niño să devină foarte puternic în ultimele luni ale anului. Influența asupra României este însă indirectă și depinde de circulația atmosferică din Europa.

CITEȘTE ȘI

Fermierii solicită o întâlnire de urgență cu ministrul Diana Buzoianu pentru debirocratizarea avizelor de mediu