„România trebuie să schimbe radical modul în care sunt finanțate și evaluate politicile în învățământ. În acest sens, este nevoie de planificare și bugetare la nivel strategic
pentru a corela resursele cu prioritățile pe termen lung. De asemenea, este nevoie de capacități analitice mult mai extinse pentru a monitoriza și evalua implementarea și rezultatele politicilor publice, precum și pentru a responsabiliza instituțiile implicate“.
Este una dintre recomandările făcute în raportul „Reforma învățământului preuniversitar în România: consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin” prezentat ieri de Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Ministerul Educației din România.
Raportul mai relevă un lucru rușinos: Deși România este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa,
performanțele școlare ale elevilor sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
Conform documentului, „o mare parte dintre elevii români nu au competenţe de bază, ratele de abandon şcolar sunt ridicate, iar disparităţile dintre unităţile de învăţământ preuniversitar din mediul rural şi cele din mediul urban sunt în creştere“.
In același raport, se mai precizează:
„Conform Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) al OCDE, un procent mare de elevi
nu dobândesc competențele de bază la citire, științe și matematică. Deși a crescut mai puțin între 2018 și
2022 decât media țărilor UE, ponderea elevilor români cu rezultate slabe la toate cele trei materii (sub
nivelul 2) rămâne semnificativ mai mare. Aproximativ 49% dintre elevii români au obținut scoruri sub nivelul
2 la matematică, 42% la citire și 44% la științe, cu mult mai mult decât media UE (a se vedea Figura 2). O
altă provocare majoră este tranziția către învățământul secundar superior. În ciuda progreselor, România
are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană: 15,6 % dintre tinerii de 18- 24
de ani nu au finalizat învățământul secundar superior și nu participă în nicio formă de educație sau formare
profesională (Eurostat, 2022[4])“.
Tot ce pot să spun e faptul că profesorii n-au nici o vină!
Dacă România este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, atunci e clar. EU e varză.
Aceste note, nu sunt ale elevilor, sunt notele politicienilor care au gestionat învățământul, sunt notele guwernernului mieu având la bază Romania educata! Vă dați seama ce p.ros.ti avem în conducerea țării de au acumulat asemenea note?!
”România este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, totuși
performanțele școlare ale elevilor sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.” E, doar din această singură propoziție poți pricepe totul..
Eu zic ca acum e momentul ca profesorii sa facă greva ca sa ceara noi majorări salariale. Un sondaj făcut de Pieleanu și Morsa turnătoare a evidențiat faptul ca elevii si părinții inconștienți sunt vinovații 100% pentru eșecul de la simularea Națională, clasa a -VIII-a. Pentru a redresa situația, Ministerul Educație a propus reducerea gradului de dificultate a subiectelor, doar e an electoral și nu e cazul ca România Educata și Super Educata a tovarășului alo Gen Fluid, sa se facă de rușine. Eu, ca un aparator al învățământului propun ca la matematica sa se dea tabla inmultirii cu doi și pentru diferențierea candidaților un subiect cu aria pătratului, gen grila. La Limba Romana sa se dea un subiect la alegerea candidatului. Sa scrie ce vrea. Elevii sa prineasca 3 puncte din oficiu și inca doua dacă e cazul. Dorim o promovabilitate de 100%. Asa ca sa impresionat sistemul chinez de învățământ și pe cel japonez. Totuși, de la ei sa nu implementa disciplina și respectul fără de profesori și cetățeni. Ceea ce am implementat din Occident e foarte bun. E degradant și ii da elevului o stare de libertinaj total, as spune chiar absolut.
”ROMÂNIA EDUCATĂ”prin marginalizarea si ignorarea unor discipline fundamentale din noul plan cadru al legii invatământului, la istoria, literatura română,geografia, istoria dreptului românesc, lipsită de elite profesionale , cu preocupări pt. educația sexuală începând cu grădinița și ciclul primar, dovedeste de ani de zile prin MEC INCOMPETENȚĂ,LIPSĂ DE PROFESIONALISM, DE PREOCUPARE PT. EDUCAȚIA MORAL-PATRIOTICĂ ȘI JURIDICĂ.Asa s-a ajuns ca reclama cu violul minorului să nu fie pedepsit decât dacă diferenta de vârstă e mai mare de 5 ani!!!!încălcând art. 218 din CODUL PENAL, consumul de droguri, violența în scoli și perimetrul școlar să devină fapte cotidiene in rândul minorilor , adolescenților și tineretului scolar. Triunghiul Bermudelor format din școală-familie-societate ,lipsa de repere moral-profesionale , de lectură înlocuite de tatuaje, zdrente in loc de uniforme, botox și absenteism, au dus la rezultatele pe măsură la bacalaureat si recenta simulare.
2.)EDUCAȚIA INCOTRO?Refuzul MEC, MAI ȘI MINISTERULUI JUSTITIEI DE A COLABORA SI PUNE PE TAPET o nouă disciplină adecvată etapelor de vârstă scolară ca :”EDUCAȚIA JURIDICĂ ȘI PREVENTIA” la clasele a X-a și a XI A din liceu când minorii încep să acționeze cu discernamânt este o încăpățânare și crasă incompetență cu conduceri refractare la o educație sănătoasă,preventivă, demnă și moral-patriotică , îndemnând și provocand la fapte penale și anturaje preocupate de consumul de droguri și agresiuni, inclusivasupra cadrelor didactice, părinților și bunicilor, colegilor și neciunoscutilor cum s-a intamplat in Parcul din Craiova,2 Mai, Bucuresti, etc. Cât mai ignorăm și neglijăm :”Educația juridică și preventia,” domnilor ministri responsabili și jurnalisti, preocupati doar postfactum de fenomenul infractional în rândurile minorilor și tineretului școlar, nu și de preventie si formare unui tineret , sănătos ,la minte și la trup???DEMISIA!
Invatatura este la concurenta cu televiziunile si retelele de socializare, copiii isi fac lectiile in fata televizorului sau monitorului, practic imita si deprind ce vad acolo. Educatia nu era mai grozava inainte, este asa demult, Creanga zice in „Amintiri…” cum copiii „prindeau muste cu ceaslovul” si despre buchiseala de la seminar, sau Caragiale despre „Un pedagog de scoala noua” si „Dl. Goe”, iar in reg. comunist se pierdea timpul cu participarea la culesul recoltei, toamna, sau cu festivitatile inchinate regimului. Subiectul „educatie” este abordat de cei care vor sa para preocupati de soarta ei, pt a obtine sustinere si voturi, fiind an electoral.In plus, sefii unor institutii si angajatii exagereaza importanta domeniilor in care activeaza(sociocentrism), ca sa obtina fonduri si salarii din ce in ce mai mari.