Comisia Europeană nu are o imagine clară asupra provocărilor create de amenințările în creștere reprezentate de deșertificare și de degradarea terenurilor în România și în alte 12 state din UE, se arată într-o notă a Curții Europene de Conturi. În opinia Curții, coerența măsurilor luate până acum de Comisie și de statele membre pentru a combate deșertificarea este limitată, iar Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030. Termenul de „deșertificare” descrie procesele legate de activitatea umană și de climă care duc la probleme ce afectează zonele aride, cum ar fi reducerea producției de alimente, infertilitatea solului, scăderea rezilienței naturale a terenurilor și reducerea calității apei. Previziunile referitoare la schimbările climatice în Europa arată că riscul de deșertificare este în creștere. În sudul Europei există deja semideșerturi calde și fenomenul se extinde către nord. Deșertificarea este atât o consecință, cât și o cauză a schimbărilor climatice: degradarea solului determină emisia de gaze cu efect de seră în atmosferă, iar solurile degradate au o capacitate mai scăzută de reținere a carbonului.
Agenția Europeană de Mediu arată că în Europa Centrală, de Sud și de Est, sunt 14 milioane de hectare, adică 8% din teritoriu, care au o sensibilitate ridicată la deșertificare. Partea afectată crește până la peste 40 de milioane de hectare, dacă se iau în considerare și sensibilitățile moderate. Situația este cea mai gravă se află în sudul Portugaliei, o mare parte din Spania, Sicilia, sud-estul Greciei, în Cipru și în zonele care se învecinează cu Marea Neagră, în Bulgaria și România. Deșertificarea este definită de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (United Nations Convention to Combat Desertification – UNCCD) ca fiind „degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane”. Deșertificarea este atât o consecință, cât și o cauză a schimbărilor climatice. Ea poate fi cauzată, inclusiv, de practici de gestionare nesustenabilă a terenurilor. Deșertificarea amplifică schimbările climatice, întrucât terenurile afectate de acest fenomen își pierd capacitatea de stocare a carbonului și, prin urmare, volumul de gaze cu efect de seră pe care aceste terenuri le pot absorbi scade.
Treisprezece state membre ale UE s-au autodeclarat în cadrul Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării ca fiind afectate de fenomenul de deșertificare. În 2015, UE și statele sale membre s-au angajat să depună eforturi pentru a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor în UE până în 2030. Curtea a efectuat vizite de audit în cinci state membre ale UE care sunt afectate de deșertificare: Spania, Italia, Cipru, Portugalia și România și a examinat dacă riscul de deșertificare în UE era combătut în mod eficient și eficace. Constatarea Curții a fost că, deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la provocările ridicate de aceste fenomene, iar coerența măsurilor luate pentru combaterea deșertificării este limitată.
„Ca urmare a schimbărilor climatice care afectează teritoriul UE, suntem martori la o creștere a perioadelor de secetă, a aridității și a riscului de deșertificare”, a declarat domnul Phil Wynn Owen, membrul Curții responsabil de acest raport. „Deșertificarea poate conduce la sărăcie, la probleme de sănătate cauzate de praful antrenat de vânt și la un declin al biodiversității. De asemenea, aceasta poate avea consecințe demografice și economice, forțând populația din zonele afectate să migreze. În calitate de auditori, avem responsabilitatea de a atrage atenția asupra riscurilor de acest tip, care ar putea exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra bugetelor publice, atât la nivelul UE, cât și la cel național.”
La nivelul UE nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor, semnalează Curtea. Există, în schimb, o serie de strategii, de planuri de acțiune și de programe de cheltuieli, cum ar fi politica agricolă comună, Strategia UE pentru păduri sau strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, care sunt relevante pentru combaterea deșertificării, dar nu se axează pe aceasta.
Proiectele UE legate de deșertificare sunt, la rândul lor, repartizate între diferite domenii de politică – dezvoltarea rurală, protecția mediului și politicile climatice, cercetarea și politica regională. Ele pot avea un efect pozitiv asupra combaterii deșertificării, dar există unele preocupări cu privire la sustenabilitatea lor pe termen lung.
Nisipul muşcă din pământul României în fiecare an tot mai mult, iar sudul și vestul țării se transformă într-o zonă aridă, cu microclimat mai degrabă deşertic. În sudul județului Dolj, deșertul ia forma unei fâșii late de circa 30 de kilometri, care se întinde de la Dăbuleni, Sadova, Dăneţi, Mârşani până spre Bechet, unde aproape că intră în apele Dunării. Cândva acolo erau terenuri pe care se cultivau cereale, precum și livezi ori vii. Dunele nisipoase sunt prezente la tot pasul. Iar uneori, atunci când vântul bate mai tare, acestea se mișcă lent din loc în loc și acoperă puținul sol fertil care mai există în zonă. Deșertificarea nu amenință doar Oltenia. Câmpia de Vest, de-a lungul granițelor cu Ungaria și Serbia, în zona Gaiu Mic – Beba Veche, este afectată în egală măsură. Acolo fenomenul este provocat, mai ales, de succesiunea de ani cu secetă extremă, urmați de ani cu precipitații peste limitele normale, iar excesul de ploi și inundațiile duc și ele la distrugerea stratului de cernoziom, ceea ce determină transformarea unor terenuri fertile în nisipuri. De la Sânnicolau Mare până la Ciacova, inclusiv în zona Banloc, există deja zone în care chiar și pânza freatică a dispărut aproape complet. Pericolul deșertificării este prezent și în bazinul Mureșului, în zonele Cornești-Vinga, unde scăderea cantității de precipitații este principalul factor care provoacă deșertificarea.
Da’ ce treaba avem noi cu UE? Ca aia oricum nu ne baga-n seama!
Daca le-am da pamantul moca occidentalilor, sa vezi cum nu mai e nici o desertificare. Dispare ca prin minune!
Nu conteaza daca NU e pe lista infractorului Dragnea!
Pai daca tot se comporta ca o tara bananiera africana. De ce sa nu arate ca tarile pretene? O singura diferenta e intre populatia acestei tari si una aficana, culoarea pielii. In rest , poporul ruman se comporta ca unul african.
Nicio pobliema cu desertificarea, se muta romanu inapoi in cort si gata.
a pustiit deja basesecu, ce va mai ofticati? E deja depopullat, pustiu. Ceva cu mult mai tare ca o bomba atomica, basescu asta. Simplu, fara razboi. Culmea ca inca li se mai da salarii si pensii grase nerusinate, tradatorilor astora. Fac bulevardu la liber. Petre roman, basescu, dragnea, emil constantinescu etc. Ultimu e si criminal de razboi, sprijinind bombardarea unei tari vecine si prietene, fara mandtat ONU. Ati innebunit baa, in romania capitalista liberala. Voi nu sunteti normali.
Ba, daca incepeai cu Iliescu si Nastase erai mai aproape de adevar. Basescu nu-i ajunge nici la glezna lui Nastase. Iar nucleara data de Iliescu in 1990 poporului roman, a ras Romania, pentru 10-15 ani, dupa harta Europei. Si mai e unul demn de amintit, se numeste Tariceanu care a avut un rol cel putin la fel de nociv cu Basescu. Mai studiaza !
Mi-ar fi rusine sa semnez un articol ca asta!Ori sunteti platiti de interesati,ori aveti numai editati in redactie!Problema in zona este de mii de ani,in anii 70 s-au stabilizat prin ample lucrari de irigatii si de impaduriri,cca 4000 de ha,dupa 90 padurile au fost rase de localnici ,dupa care iar impadurite,etc e un fenomen multimilenar pe cca 10 mii de ha,au si un muzeu al Saharei de la Dabuleni si scot cei mai buni pepeni ,din acel nisip
De 15 ani trebuia facuta o perdea forestiera la estul Bucurestiului. Am ramas la autostrada suspendata si concursul cel mai frumos balcon…
Nu are pe dracu are dar comisia asta si UE nu e decat mizerii la mana corporatiilor