Combinatul ArcelorMittal Galați furnizează oțel pentru un vas de cercetare antarctic de aprovizionare și care are capabilități de spărgător de gheață, solicitat de guvernul australian și care va extinde explorarea în mările de sud și Antarctica. În prezent, nava – care va avea o lungime de 165 de metri – este construită de Șantierul Naval Damen din Galați. „Acest proiect arată capabilitatea tehnică a Combinatului nostru de a produce table groase de calitate înaltă, dar și capacitatea echipei locale de a se transforma și a se adapta la cerințele speciale ale clienților noștri”, a declarat Bruno Ribo, Directorul General al ArcelorMittal Galați.
Combinatul a furnizat tablă groasă cuprinse între mărcile AH36 și EH36. Oțelurile pentru utilizări marine sunt de înaltă rezistență (până la 620 Mega Pascali) și au un conținut scăzut de carbon, fiind ideale pentru a face față provocărilor apelor polare. Proiectat pentru a efectua atât de cercetare cât și aprovizionare în apele antarctice, nava va putea sparge gheața groasă de 1,65 metri, la viteze de 3 noduri și va aproviziona stațiile permanente de cercetare ale Australiei cu mărfuri, echipament și personal. Nava va avea laboratoare știițifice și birouri pe o suprafață de 500 m².
ArcelorMittal Europa – Produse Plate și Grupul Damen au o colaborare îndelungată care se consolidează prin acest proiect de mare anvergură. Una dintre principalele provocări rezolvată cu succes de ArcelorMittal a fost de a livra tabla în dimensiunile necesare – o treime dintre ele trebuiau să fie subțiri și late, cu grosimi de 6 – 8 milimetri și lățimi de 3.000 de milimetri. Tablele mai subțiri sunt utilizate pentru puntea vasului, în timp ce tablele mai groase sunt utilizate, de obicei, pentru a forma corpul navei. În plus, tablele extra-largi reduc semnificativ volumul de sudură.
Apropierea ArcelorMittal Galați de Șantierul Naval Damen a redus riscul de întârziere a livrărilor și a permis experților noștri să ofere un răspuns rapid la oricare dintre întrebările tehnice pe care le-ar putea avea clientul.
Pentru a recunoaște în mod formal începerea construcției, la ceremonia oficială, conform tradiției, mai multe monede au fost au fost plasate sub chilă, inclusiv o monedă olandeză de argint din 1642, an în care exploratorul olandez Abel Tasman devenise primul european a ajuns în insula Tasmania. Aceasta nu este doar locul în care se află Divizia Antarctică a Australiei ci și capitala insulei, Hobart, unde va fi și portul navei.
Livrarea vasului este programată pentru aprilie 2020.
Si sclavii din Congo au livrat diamante pentru regina….etc….si tot au murit in sclavie si de foame…Asa si noi…Ce revine muncitorului roman????NIMIC sau aproape nimic.
Este bine ca axista si asemenea comenzi, ce mai dau de lucru unei economii ce nu este in stare sa produca din proprie initiativa. Romanului ii revine atat cat il plateste firma din Romania. Voi va lingeti niste rani pe care singuri vi le faceti.
Indienii si olandezii rezolva probleme de aprovizionare a… altora din Commonwealth – imperiul Britanic disimulat in sciatie de „preteni”… ca noi n-avem statie pe-acolo…
Romanul nu are nici o relevanta in ecuatia Antarcticii… ce sa cercetezi in Antarctica? Apropierea de Terra a lui Nibirache?
Pe-acolo vine Mesia? – ca acolo cica e unghiul cel mai bun de observare….
… maine-poimaine vine DNA si-ti imputa salariul de cercetator, diurna, sporul de frig, sporul de deplasare, eventuale premieri pentru rezultate deosebite „stiintfice”… ca nu este „oportun”, ca „nu se justifica”, nu e prevazuta cheltuiala cu avizul… Comisiei de la Venezia sau cine stie de unde…
Iti gaseste madama ceva ca la cate legi s-au facut care se bat cap in cap, oricine are „puterea” faqce ce vrea ca gaseste lege utile, interpretata magistral, a la chioromela handicapata pusa de basinescu la CCR.
Unde dai, unde te intorci – la comandaq DNA te gabjeste si iti ia banii si libertatea.
Stati asa ca nu am inteles prea bine!! Nava este construita de romani, sau de olandezi care folosesc forta de munca ieftina din Romania?? Parca stiam ca Grupul Damen (Olanda) este proprietarul santierului!!
Puteau să pună și o monedâ de 1(un) ban românesc că nu strica echilibrul și flotabilitatea navei! Preferam de 1leu pe care să scrie ca pe monedele românești interbelice “ Nimic fără Dumnezeu”, dar monede 1 leu nu se emit pentru publicul larg nici măcar aniversar.