”Am avertizat de câteva luni că politicile monetare, fiscale și de credit relaxate vor duce la stimularea cererii agregate și apoi la inflație. În plus, șocurile pe termen mediu de pe lanțurile de aprovizionare vor reduce potențialul de creștere al economiei și va spori costurile de producție. Combinate, aceste dinamici ale cererii și aprovizionării ar putea duce la o stagflație precum cea din anii 1970 (creșterea inflației combinate cu recesiune) și s-ar putea ajunge la o creștere și mai mare a datoriilor”, scrie Nouriel Roubini, pentru Project Syndicate.
”Până de curând, m-am concentrat asupra riscurilor pe termen mediu. Acum putem observa însă că se manifestă deja o stagflație moderată. În SUA și în multe economii avansate, inflația este tot mai mare, în timp ce creșterea economică încetinește vizibil, în ciuda stimulilor monetari, de credit și fiscali.
Este un consens printre economiști că încetinirea creșterii economice în SUA, China, Europa și alte economii importante este un rezultat al problemelor de pe lanțurile de aprovizionare și al celor de pe piața muncii. Analizele optimiste ale politicienilor și ale Wall Street-ului arată că stagflația va fi temporară și va dura exact cât problemele amintite mai sus.
Însă în spatele mini-stagflației din această vară stau mai multe probleme. Pentru început, varianta delta a coronavirusului crește costurile de producție, reduce producția și reduce și oferta de pe piața muncii. Angajații, mulți dintre ei primind încă ajutoare care vor expira în septembrie, nu văd cu ochi buni revenirea la locul de muncă, în special pentru că varianta delta se răspândește rapid. Cei care au copiii ar dori să rămână acasă, din cauza închiderii școlilor și a lipsei altor variante de îngrijire a copiilor.
Cât privește producția, tulpina delta afectează multe sectoare din servicii, precum și lanțurile de aprovizionare, cu porturi și sisteme logistice. Penuria de semiconductoare afectează producția de automobile, de bunuri electronice și alte bunuri de consum, iar asta duce la creșterea inflației.
Optimiștii spun că totul este temporar, că, odată ce se domolește tulpina delta și vor înceta ajutoarele din partea statului, oamenii vor reveni pe piața muncii, vor dispărea problemele de aprovizionare, va crește producția și inflația – care acum a ajuns la 4% in SUA – se va reduce până la ținta stabilită de Federal Reserve, de 2%.
În ce privește cererea, se consideră că Federal Reserve și alte bănci centrale vor renunța treptat la politicile monetare neconvenționale. Împreună cu reducerea deficitelor așteptată anul viitor, aceasta va duce la stăpânirea inflației. În acest fel, stagflația de acum va lăsa locul unor zile mai bune, cu creștere economică puternică și cu inflație mică.
Ce se întâmplă însă dacă această viziune optimista este eronată și dacă presiunea stagflației persistă și anul viitor? Merită spus că inflația nu doar că este mult peste ținta stabilită, ci este și foarte persistenta. De exemplu, inflația din America la alimente și energie este estimată la 4% pentru finalul acestui an. Totodată, se așteaptă ca politicile macroeconomice să rămână la fel de relaxate – asta anunță stimulii adoptați de administrația Biden și deficitul fiscal mai mare al economiilor din zona euro pentru anul 2022. Iar Banca Centrală Europeană și alte mari bănci centrale sunt angajate total să continue politicile neconvenționale și în anii ce vin.
Chiar dacă Federal Reserve ia în calcul renunțarea la relaxarea cantitativă, este foarte probabil să rămână în zona politicilor monetare laxe. Ca mai toate băncile centrale, Fed a fost prinsă într-o capcană a datoriilor în ultimii ani, din cauza creșterii datoriei publice și private ca procent din PIB. Chiar dacă inflația va rămâne ridicată, renunțarea la relaxarea cantitativă din ultimii ani ar putea duce la o prăbușire a obligațiunilor, a creditelor și a burselor. Asta ar duce la o criză ce ar putea determina Federal Reserve să revină la relaxarea cantitativă.
De fapt, exact asta s-a întâmplat de la finalul anului 2018 și până la începutul anului 2019, după precedenta încercare a Fed de a renunța la relaxarea cantitativă. Piețele au căzut, iar Fed a renunțat imediat la politicile mai restrictive. Apoi, când economia americană a suferit o încetinire a creșterii, din cauza războiului comercial cu China, Fed a redus puternic dobânzile și recurs la relaxarea cantitativă, fără a spune oficial asta.
Asta s-a întâmplat înainte ca economia să fie afectata de covid-19. Odată cu pandemia, Fed și toate băncile centrale au recurs la politici monetare neconvenționale fără precedent, iar guvernele au ajuns la cele mai mari deficite înregistrate după Marea Criză. Adevăratul test pentru băncile centrale va veni cânt piețele vor suferi un șoc din cauza inflației și a recesiunii economice.
Așa cum am mai spus, șocurile de pe lanțurile de producție vor persista pe termen mediu și lung. Pot fi identificați mai muși factori factori. În primul rând, există o tendință de deglobalizare și protecționism, de balcanizare și readucere în țară a unităților de producție. Apoi, regulile mai dure pentru migrație împiedică migrația din Sudul Global spre Nordul mai bogat. Apoi, Războiul Rece sino-american abia a început, amenințând să fragmenteze economia globala. Schimbările climatice afectează agricultura și duc la creșterea prețului alimentelor.
Pandemiile vor duce la diverse forme de autarhie și la controlul exporturilor pentru anumite produse și materiale. Războiul cibernetic afectează tot mai mult producția, iar combaterea atacurilor cibernetice este costisitoare. Apoi, protestele împotriva inegalităților crescânde îi vor face pe guvernanți să recurgă la politici care sporesc forța sindicatelor, pregătind terenul pentru o creștere accelerată a salariilor.
Șocurile acestea reduc potențialul de creștere a economiei, iar continuarea politicilor monetare și fiscale relaxate ar putea duce la scăparea inflației de sub control. Va rezultat o spirală salarii-prețuri care ar putea duce la o stagflație mai rea decât cea din anii 1970, pentru că atunci raportul dintre datorii și PIB arăta mai bine decât acum. De aceea, spectrul stagflației și al unei crize a datoriilor va plana deasupra noastră pe termen mediu.”
A aparut prorocul oficial. Da glas mesajului primit spre difuzare. Vuvuzea Davosista.
Americanii au recunoscut ca au tiparit 3 miliarde de hartie verde pe luna pt razboiul din Afganistan.
Cu hartia asta au cumparat de la alte tari carne si paine, petrol,haine automobile…adica tot ce au avut nevoie negroteii fara sa munceasca.
Munti de hartie igienica fara acoperire.
Este o criză planificată de mult timp și în plină desfășurare. Guvernele, mai puțin ale oponenților oficiali ai SUA (China, Russia, Iran, etc.) au executat fără crâcnire ordinele primite de la stăpânii marilor corporații care sunt și stăpânii lor. Ăsta a ieșit să ne spună că nu este așa. E crezut la fel cum sunt crezuți Isărescu, Johhanis, Câtzu, Ciolacu și alți trepăduși legați de sfori și conectați la magnetofon. Trebuie să fii chior ca să nu vezi asta.
Uitați-vă la asta și la drogatul nostru!!..nici o diferență..criminali financiari..judecați și executați..afganistan Kabul..
Mafalda Finanțelor mondiale caută sa ne sperie însă nu va reuși.
Poate doar cei 1% cu salariu mai mare de 3 000 Euro sa-și facă ceva griji .
Ce sa mai sperie o Românie săracă sub orice limita plină de 20 000 000 săraci ?
Pandemia și Criza Mondiala sunt făcături umane , doar vreun Cutremur periculos .
Ca vine criza e evident pentru oricine. Nu trebuie sa fii Roubini ca sa-ti dai seama. Totusi e amuzant cum toata lumea se uita la Nouriel ca la un prooroc, desi nu e cazul. Omul prevesteste constant venirea crizei, an de an, iar atunci cand chiar vine, toata lumea ii admira spiritul de previziune. Cand strigi „criza” tot timpul, e normal ca la un moment dat sa ai dreptate, atunci cand vine pe bune.
Offshoring-ul globalist loveste, din nefericire, nu doar in promotorii sai fanatici, ci intreaga economie a lumii. Vom vedea acum nesabuinta de a delocaliza masiv productia in goana dupa profituri obscene cu investitii minime pe spinarea statelor permisive, mai slabe, cu economia dereglementata.
Fiindca vorbim de criza care ameninta si de buget, o stire tare dintr-un departament bugetofag monstru.
Dupa ce presedintele Biden a anuntat in ultimul sau discurs ca intentioneaza sa reduca interventionismul militar, a mai semnat si un buget „total nesatisfacator” pt aparare!! Nu rezulta clar daca a taiat ceva din acest buget (oricum greu de cunoscut exact) ori doar l-a inghetat la dimensiunile actuale. Drept urmare, Republicanii, carora li s-au alaturat 14 Democrati, au inaintat un amendament care a fost aprobat de Comitetul Serviciilor Armate al Camerei Reprezentantilor (dominat de Democrati) prin care cer o crestere a bugetului cu $25 de miliarde!! Un mizilic! Justificat de „ascensiunea Chinei si reemergenta Rusiei.” Si ca sa fie si mai clar cui apartine comanda, deputatul republican Mike Rogers a tinut sa sublinieze ca, in speranta ca administratia Biden-Harris a inteles mesajul, bipartizan si bicameral, cum ca militarii „nu vom ingadui ca apararea natiunii noastre sa fie scurtcircuitata de Congres.” ?!!? Ati priceput? Si te intrebi, oare cumva au si uitat de miliardele lasate in Afganistan doar in echipamente, armament si aparatura fiindca bugetul alocat nu le-a permis?!!
https://www.foxnews.com/politics/dems-ranks-gop-increase-defense-spending
„Teoria revoluției permanente caracterizează revoluția socialistă însăși. Pentru o perioadă a cărei durată este nedeterminată, toate raporturile sociale se transformă în cursul unei lupte interne continue. Societatea nu face decât să-și schimbe fără încetare pielea. Fiecare fază de reconstrucție decurge direct din precedenta. Evenimentele care se derulează păstrează prin necesitate un caracter politic, pentru că iau forma ciocnirilor între diferitele grupuri din societatea în transformare. Izbucnirea războaielor civile și a războaielor externe alternează cu perioade de reforme «pașnice». Bulversările din economie, tehnică, știință, familie, moravuri și obiceiuri formează, împlinindu-se, combinații și raporturi reciproce atât de complexe încât societatea nu poate ajunge într-o stare de echilibru. În aceasta se dezvăluie caracterul permanent al revoluției socialiste înseși.”
Lev Troțky – Revoluția permanentă)”
Eternitatea COVID: De ce Pandemia și Vaccinarea nu se vor încheia / Dl. Adrian Pătrușcă
https://www.activenews.ro/opinii/Eternitatea-COVID-De-ce-Pandemia-si-Vaccinarea-nu-se-vor-incheia-169006
@Wolf Edmond,
„Guvernele, mai puțin ale oponenților oficiali ai SUA (China, Russia, Iran, etc.) ”
mai ales,mai ales
-nu exista nici macar o singura forma de „organizare statala” care sa nu fie cuprinsa de conspiratzie la nivel macro,
e deplin razboi planetar impotriva INDIVIDUALISMULUI,a individului.
(sau potzi sa te refugiezi in china,russia sau iran).
Cretinilor!
Veti culege ce ati semanat!
Pentru inchiderea economiilor lumii veti da socoteala toti cei implicati in acest dezastru mondial!
@maxtor
Războiul planetar nu este împotriva individului ci împotriva familiei, statului națiune și creștinismului dar scopul acestui război este ca individul să rămână singur, fără aceste instituții care-l apără, fără valori, fără alt scop decât supraviețuirea cu orice preț, inclusiv prin vânzarea sufletului. În fapt când ai pierdut direcția și valorile, nu mai ai suflet. Ești ca o barcă în derivă adică victimă sigură a lui Kaka Schwab, Kill Gates și altor personaje apropiate lor și de aceeași teapă, care disprețuiesc și scuipă orice ființă umană ce nu este capabilă să fure și să mintă cât fură și mint ei.