Să uităm războaiele de fiecare zi şi să ne bucurăm de teatru

“Opiniile unui clovn”

Un one-clown show, al lui Alex Buescu după celebrul roman omonim al scriitorului german Heinrich Böll, în regia Ancăi Maria Colțeanu

Povestea se întâmplă într-o Germanie postbelică, dominată de vinovăție și de neîncredere. Secolul XX a fost secolul ororilor, al abatoarelor, al totalitarismelor, al ideologiilor decăzute în religii pe dos, secolul anticamerelor morții și al camerelor de gazare.

Cum poți să redai frumusețea pierdută (și regăsită) a unui asemenea timp? Teatrul poate orice. Clovnul Hans prezintă numere de pantomimă în care își găsesc locul nimicul și absurdul de zi cu zi, obervat atent și transformat sub ochii privitorului până când totul începe să se destrame. Iubirea. Și lipsa iubirii. Aici ajungem, inevitabil, întotdeauna.

Singura femeie pe care Hans o iubește îl părăsește din motive să le spunem religioase, spirituale, iar clovnul ai zice că se mută atunci din Germania de zi cu zi, pe un alt continent, un continent numit chiar așa: Iubire. Un continent încărcat de romane, poezie, suferințe și drame, „care nici măcar nu s-a dovedit că a fost cercetat în totalitate”, după cum zicea însuși Heinrich Böll.

E un spectacol încărcat de umanitate, emoționant în cel mai înalt grad. Este un spectacol care – nu spunem lucruri mari – are puterea de a schimba vieți. Ce putem spune mai mult, mai înalt? Orice ar fi prea puțin, pe lângă ceea ce ne arată, de fapt, clovnul acesta încântător.

E un spectacol despre nădejde și despre deznădejde și – dacă mai îndurați cuvântul – despre magia de a deveni ceea ce îți este sortit să devii. E un spectacol ca o palmă și ca un surâs, ca un hohot de râs, dar și ca o lacrimă. E un spectacol de neocolit pentru om.

Muzica: Ovidiu-Savu. Costume: Matei Vladimir

„Dumnezeul răzbunării”, în premieră

Teatrul Evreiesc de Stat vă invită la premiera spectacolului după textul lui Shalom Ash, în regia lui Alexander Hausvater.

Shalom Ash (1880-1957), controversat şi celebru scriitor al literaturii idiş moderne, romancier, dramaturg și eseist polonezo-american, s-a bucurat de o carieră remarcabilă. Printre operele sale reprezentative se numără piesele de teatru Dumnezeul răzbunării (1907), Motke hoţul (1916) şi romanele Mama (1919), Copil între străini (1935) și Nazarineanul (1939).

Dumnezeul răzbunării, prima piesă evreiască tradusă în limbi de circulaţie internaţională şi prezentată cu succes în întreaga Europă, a avut premiera la Berlin, în regia lui Max Reinhardt (1910), a fost ecranizată la Moscova (1912) şi a traversat una dintre cele mai remarcabile istorii ale oricărei drame moderne, fiind interzisă, admirată, tradusă, parodiată, interzisă, retrasă din circulaţie, uitată, reînviată, apreciată.

”Un spectacol eveniment care a provocat o mare revoluţie în teatrul idiş. Răul în incinta iudaismului, alături de tot ce e bun şi frumos”, apreciază Alexander Hausvater.

Sub bagheta regizorală a lui Alexander Hausvater, Dumnezeul răzbunării revitalizează secvențe din trecut, în care oamenii și tarele lor – lăcomia, pervertirea legilor religioase și vicierea conceptului de autoritate – remodelează întregul univers.

Spectacolul aduce în prim-plan, într-un mod lucid, una dintre fațetele relației dintre bărbat și femeie – dominate de abuzuri și vicisitudini – desfășurată într-o lume dominată de ipocrizie și reașezare a convențiilor morale – prostituţie, lesbianism, profanarea sulurilor sfinte ale Torei, destabilizarea credinţei.

Dumnezeul răzbunării este o piesă extrem de actuală, care supune spectatorii violenţei etice neobosite şi exclude nemilos posibilitatea răscumpărării morale a lui Ieikl, a comunităţii sale şi, prin extensie, a tuturor spectatorilor.

Între intrigile din bordel şi nebunia crescândă a lui Ieikl Şepşovici, mânat de ambiţii, pătat de vicii şi măcinat de regrete, scandaloasa poveste de dragoste dintre Rivke şi una dintre prostituate ”îmbină interesant instinctul şi compasiunea, până în punctul culminant al cataclismului şi al frumuseţii spirituale. Totuşi, în ciuda mediului sordid în care se desfăşoară acţiunea, Dumnezeul răzbunării are o anumită frumuseţe morală. Simbolismul şi poezia ei sunt mai presus de bordel” scrie Abraham Cahan în prefaţa la ediţia în limba engleză a piesei Dumnezeul răzbunării, traduse de Isaac Goldberg (1918)

Regia şi adaptarea: Alexander Hausvater

Scenografia: Maria Miu. Coregrafia: Mălina Andrei.

Muzica: Gabriel Bassarabescu. Light-design: Lucian Moga

Cu: Rudi Rosenfeld, Arabela Neazi, Neculai Predica, Iolanda Covaci, Viorica Bantaș, Marius Călugărița, Natalie Ester, Luana Stoica, Geni Brenda Vexler, Mircea Dragoman, Veaceslav Grosu, Mircea Drîmbăreanu, Ștefan Eparu, George Lepădatu, Bogdan Lifșin, Rodica Gancea și Mihai Pintenaru

Sâmbătă, 24 martie şi Duminică, 25 martie, de la ora 19.00, la Teatrul Evreiesc de Stat

Teatrul Naţional Bucureşti

„Nebun din dragoste”

O piesă a unuia dintre cei mai cunoscuți dramaturgi contemporani, Sam Shepard, un artist revoltat și nonconformist, celebru nu numai în lumea teatrului, dar și în industria de film de la Hollywood.

„O poveste despre iubiri vinovate și secrete tragice de familie, despre trecutul care se transformă într-un demon ce naște în protagoniști un puternic conflict interior care devine sursă a violenței si iraționalității pasiunilor și acțiunilor lor. Un spectacol provocator despre dragoste și demonii ei, dar și despre diferența uneori periculoasă, alteori salvatoare dintre realitatea individuală, subiectivă și realitatea brută a faptului întâmplat”, afirmă Claudiu Goga, regizorul spectacolului.

„Regizorul a exploatat mai mult latura realistă a piesei demonstrând că pasiunile și iubirile vinovate devin acei demoni care sunt motorul violenței și-al iraționalității; întreg spectacolul are o fluenţă, o normalitate asigurată de o atentă dirijare a distribuţiei şi a celorlalte elemente ce ţin de spaţiul scenic, iar faptul că relațiile prezentate s-au consumat la voltaje înalte demonstrează că dragostea transcende totul.

Deşi strigă în pustiul unei provincii americane, Nebun din dragoste – o poveste ca un western contemporan – adună tot mai mulţi spectatori decişi să întâlnească emoţie vie, izvorâtă (doar) din dragoste”, scria un cronicar (Mădălina Dumitrache)

Regie: Claudiu Goga

Decor: Ştefan Caragiu. Costume: Liliana Cenean.

Muzica: Valentin Luca

În distribuţie: Gavril Pătru, Diana Cavallioti, Raluca Aprodu, Mihai Călin, Ioan Andrei Ionescu, Camelia Moise

Spectacolul poate fi vizionat în 20 martie, la ora 20:00, la Sala Atelier

„Luminița, de la capătul tunelului”

Textul lui Radu F. Alexandru, este o comedie amară despre cinismul politic și moftangii vremurilor noastre, despre iubirea dată în schimbul carnetului de partid, despre infidelități validate de sondaje și despre mentalități corupte.

Într-o lume în care contează mai mult cu ce ți-ai mobilat casa decât cu ce ți-ai mobilat mintea, versatul politician Virgil Neacșu își înțelege bine rolul în carnavalul manipulărilor. De-asta îi tolerează amabil pe amanții soției lui, până când nevasta unuia dintre ei îi amenință poziția de forță. Și-atunci începe un joc periculos, punctat de zâmbete amare, la finalul căruia presupusa pradă devine vânător, iar sistemul se regenerează cu „oamenii noi”.

Spectacolul surprinde aceste resorturi interioare care pervertesc relații, comportamente, percepții, într-o propunere scenică plină de ritm, energie, luciditate comică, făcându-ne atenți la realitatea noastră de fiecare zi.

Iar propunerea scenografului Puiu Antemir, de a invita publicul în casa familiei Neacșu, prin inspirata plasare a gradenelor în spațiul de joc, decupează clar ideea că nu mai suntem doar spectatori, ci avem un rol important în tot ceea ce se întâmplă, fie că alegem să privim sau să acționăm.

„… o comedie alertă, despre moravurile și năravurile politice ale zilei de azi. Pe care, cu siguranță, autorul le cunoaște bine, fiindcă prestează el însuși, de un număr bun de ani, pe câmpia deciziilor politice și a avut prilejul să cunoască, direct de la sursă, pe toți acești brontozauri care fac irespirabilă atmosfera…

Fiind un teatru ce urmărește în primul rând metabolismul ideii, comediile lui Radu F. Alexandru nu îmbie la fantezii regizorale, ci la rigoarea unui demers care să pună în evidență traiectul filonului comic. Acesta este cazul noii producții a Teatrului Național I.L. Caragiale din București, care, prin această satiră montată într-un an electoral, se dovedește, încă o dată, atent la realitățile lumii de azi”, scrie Sanda Vișan.

Regie şi ilustrație muzicală: Mircea Cornișteanu

În distribuţie: Constantin Cotimanis, Monica Davidescu/ Iuliana Moise, Dragoş Stemate, Alexandra Poiană

Spectacolul este programat în 22 martie şi 29 martie, la orele 20:00, la Sala Atelier.

„Bârfe, zvonuri și minciuni”

O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului, chiar la aniversarea căsătoriei. Crimă? Tentativă de sinucidere? Sau şi una, şi cealaltă? Misterul trebuie elucidat pe loc de către invitații la petrecere, orice scurgere de informaţie le-ar pune în pericol cariera.

Suntem martorii unei situaţii atât de grave, încât suspansul se amplifică, spaima devine comică, umorul erupe.

Cu o acţiune construită în stilul filmelor poliţiste, dar în ritm de comedie, piesa lui Neil Simon, celebrul scenarist şi dramaturg american, pare desprinsă din realitatea imediată. Dacă vă sună cunoscută știrea că „un personaj” a încercat să se sinucidă, iar glonțul doar i-a atins urechea, este o simplă coincidenţă… Orice asemănare cu personaje din viaţa reală este pur întâmplătoare.

„Răsturnările de situații sunt numeroase și se petrec între prietenii dintr-o sferă înaltă a societății americane, oameni avuți, dar manifestările lor sunt apropiate și de fițele celor de pe plaiurile mioritice. (…)

Regizorul Ion Caramitru reușește și prin ilustrația muzicală ce îi aparține – uneori prea strident difuzată, să sporească ritmul încurcăturilor ivite mereu pentru a sprijini suspansul. Pentru personajele schematice propuse de Neil Simon, regizorul îndrumă distribuția spre interpretarea într-o notă explicativă a tarelor principale ale fiecărei tipologii. Toți mint, înșeală și stârnesc zvonuri și bârfe”, scrie criticul de teatru Ileana Lucaciu.

Regie: Ion Caramitru

Decor: Cătălin Ionescu Arbore. Costume: Liliana Cenean.

În distribuţie: Monica Davidescu, Marius Bodochi, Cecilia Bârbora, Silviu Biriş, Rodica Ionescu, Armand Calotă, Florentina Ţilea, Gavril Pătru, Victoria Dicu, Dorin Andone

22 martie, la ora 19:30, la Sala Studio.

„Micul prinț”, o poveste despre prietenie

Teatrul „Stela Popescu” își invită spectatorii la premiera cu Micul prinț, un concept de teatru – dans semnat de Ioana Macarie, adaptare după povestea lui Antoine de Saint-Exupéry. Premiera este prezentată de Primăria Municipiului București prin intermediul Teatrului „Stela Popescu” la Sala mică a Palatului Național al Copiilor, vineri, 23 martie, la ora 19:00, şi sâmbătă, 24 martie, la ora 11:00.

De ce s-au oprit autorii la ideea de teatru – dans pentru acest titlu ? Pentru că, dorind ca spectacolul să poată fi urmărit începând de la vârsta de patru ani, iar subiectul cărții nefiind unul simplu, ci adresându-se copiilor mai mari și chiar adulților, dansul reprezintă soluția cea mai convingătoare pentru a transmite emoții și a traduce mesaje complicate pe înțelesul copiilor mai mici. În spectacolul Micul prinț veți descoperi o interesantă sinteză de mimică, pantonimă, dans contemporan, balet, dans sportiv, hip – hop și nu numai, într-o creație unică.

Acest nou spectacol continuă orientarea repertorială a Teatrului „Stela Popescu” care își propune și în anul 2018 să continue promovarea și dezvoltarea culturală pentru copiii de vârstă preșcolară, școlară și tânără. Directorul general al teatrului, Nicolae Pungă, mărturisea referitor la această nouă producție : „Am trecut prin mai multe idei până am decis că acesta ar fi cel mai bun titlu pentru a ilustra ceea ce ne dorim să realizăm în acest an pe scena teatrului nostru, pentru că povestea Micul prinț îmbină foarte convingător mesajele care sensibilizează atât publicul tânăr, cât și pe cel adult.”

„Este o poveste pentru toate vârstele – mai mult pentru adulți, aș spune, pentru că sunt foarte multe metafore în acest spectacol pe care noi doar le “desfacem”… și aruncăm un parfum către publicul tânăr pentru a le deschide pofta de a citi mai departe Micul Prinț sau pentru a-şi ruga părinții să le citească câte o pagină”, declara şi Manuela Hărăbor, director artistic al Teatrului „Stela Popescu”.

Adaptarea, scenariul, regia și coregrafia sunt semnate de coregraful Ioana Macarie, costumele și scenografia de Oana Drăghici, cărora li se alătură pentru sound design – Teodor Pisai și light design – Ionuț Dumitrașcu.

În distribuţie: Alex Floroiu – Micul Prinț, Cătălin Frăsinescu – Aviatorul, Carla Waltner/Alis Gheorghe – Vulpea, Andrei Dogaru/Ştefan Rebeja – Şarpele, Monica Cozma/Sabina Ionță/Carmen Mărgărit/Maria Anghel/Ana Mihai – Trandafirii, Cristina Marin/Silvia Maurițiu – Floarea, Zoran Raici/Constantin Chiță – Regele, Octavian Iuga/ Dragoș Ieremia – Afaceristul, Alex Mălăeru / Daniel Goliță – Infumuratul, Andrew Lupu – Exploratorul.

Micul Prinț este un spectacol de teatru – dans despre inocența copilăriei, o călătorie stelară a doi prieteni, cuplu copil – adult, o relație umană care poate fi regăsită, într-o anumită măsură, în orice familie. În această aventură, copilul întâlnește personaje care îl ajută să descopere drumul către simplitatea vieții. Adultul face o călătorie în sens invers și descoperă importanța inocenței în viața adultă. Este o poveste despre prietenie în sensul ei cel mai pur, despre acea prietenie care depășește barierele de vârstă și spațiu.

“Astă-seară se improvizează” – premieră după Pirandello

La Teatrul Național Iași, în 20 martie, la ora 19:00, la Sala Mare, va avea loc un eveniment teatral extraordinar, cu semnătura inconfundabilă a regizorului Ovidiu Lazăr, care semnează şi scenografia: Astă-seară se improvizează de Luigi Pirandello.

Spectacolul numără în această primăvară 88 de ani de la premiera italiană,  pe scena Teatrului Național ieșean fiind a zecea  montare a unei piese din dramaturgia lui Pirandello.

În distribuție: Ionuț Cornilă, Tatiana Ionesi, Daniel Busuioc, Horia Veriveș, Andreea Boboc, Petronela Grigorescu,  Livia Iorga, Mălina Lazăr, Brândușa Aciobăniței, Radu Homiceanu, Mădălin Marius Munteanu, Mihai Vodă, Andrei Butnariu, Claudiu Vrabie, Marian Alexandru Chiculiță, Ciprian Ungureanu, Răzvan Grosu, Nicolae Racoviță și Florin Valacu, Florentina Grădinariu

Cu participarea sopranei Sabina Gurgu şi a basului Vlad Pârleciu

După 30 de ani dedicați teatrului, trăiți la intensitate maximă pentru scenă și public, Ovidiu Lazăr mărturisește înaintea premierei spectacolului  spovedanie:   

“ O replică: dar cine ți-a spus dumitale că arta trebuie să fie viață? 30 de ani de viețuire în Teatrul Național din Iași îmi dau acum, aici, astăzi, puterea de a mărturisi că Da, Teatrul înseamnă viață. A trăi în teatru înseamnă de fapt a te modela de la un spectacol la altul și mai ales înseamnă a fi tu însuți până la capăt. Unul din capete este Scena. Scena ca spațiu, Scena ca entitate, Scena ca personaj. Un personaj care există în mine, în actorii mei, în echipa noastră, un personaj care dă contururi gândurilor noastre, sentimentelor noastre, sufletului și minții noastre. Scena naşte sau avortează personaje/actori. Scena adoptă sau ejectează tranşant personaje/actori. Scena creează iluzii, evadări, himere. Adică viață. Viața pe care o trăiesc actorii și o resimt spectatorii. Așadar, un spectacol spovedanie. Despre teatrul ca viață și viața ca teatru. Astă-seară nu se improvizează. Astă-seară se trăiește. Iar regizorul se chirceşte umil în pântecul propriului spectacol. Care îl înghite și îl devorează”.

Următoarea reprezentație va avea loc pe 27 aprilie, ora 19:00.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.