Scriitori români pe ruta Istanbul-Madrid-Bucureşti

„Oraşul şi mâncarea”, la Istanbul

În perioada 3-6 octombrie 2011 se desfăşoară a treia ediţie a Festivalului de literatură „Tanpinar”, eveniment organizat de Agenţia literară Kalem, cu sprijinul institutelor culturale străine din Istanbul şi al unor prestigioase edituri. Ceremonia de deschidere a avut loc duminică, 2 octombrie, la „Ciragan Palace Kempinski” şi s-a bucurat de participarea ministrului turc al Culturii, Ertugrul Gunay, evenimentul beneficiind de altfel de o largă mediatizare. Tema de anul acesta a festivalului care poartă numele faimosului scriitor turc Ahmed Hamdi Tanpinar (1901-1962) este ,,Oraşul şi mâncarea”. La festival participă 54 de scriitori din 13 ţări, împărţiţi între lecturi, dezbateri şi întâlniri cu studenţii. În fiecare seară a festivalului vor avea loc cine literare la un bine-cunoscut restaurant din centrul cultural al Istanbulului, „Beyoglu”, cu participarea tuturor autorilor din festival.

România va fi reprezentată în festival de scriitorii Gabriela Adameşteanu şi Mircea Dinescu. Cu această ocazie va fi lansată în limba turcă, la prestigioasa editură „Yapi ve Kredi”, prima carte din seria de autor Gabriela Adameşteanu, „Dimineaţa pierdută”. Autoarea va participa la două lecturi, cu studenţii de la „Isik Nisantasi” şi în sala de conferinţe „Cezayir”.

Mircea Dinescu va lansa volumul de poezii „Femeile din secolul trecut”, joi, 6 octombrie, la sediul ICR Istanbul – eveniment în colaborare cu asociaţia diasporei române din Istanbul – şi va participa în festival la întâlniri şi dezbateri cu studenţi şi scriitori.

Anul literaturii române în Spania

Expoziţie Poveste în poveşti, scenă din Ziua în care a fugit somnul

În capitala Spaniei continuă seria evenimentelor dedicate prezenţei României ca Ţară invitată de onoare a Târgului de Carte „LIBER” 2011.

După ce s-a vorbit despre scriitori români de tradiţie evreiască, la Casa Sefarad din Madrid, şi au fost vernisate expoziţiile „Poveste în poveşti”, realizată împreună cu Clubul Ilustratorilor din România, la sediul ICR Madrid, şi „Istoria benzii desenate româneşti”, la Biblioteca Naţională a Spaniei, programul a continuat cu întâlniri la Institutul Goethe din Madrid. Invitaţi speciali au fost scriitorul Eginald Schlattner şi regizorul Radu Gabrea, autorul filmului „Mănuşi roşii” (2010), coproducţie româno-germană, bazat pe romanul omonim al lui Eginald Schlatner.

Filmul a fost proiectat în premieră spaniolă. Romanul „Mănuşi roşii” de Eginald Schlattner a fost tradus de Roberto Varga de la Brava şi publicat la Editura „Acantilado” anul acesta. La întâlnirile de la Institutul Goethe au participat criticul literar Cecilia Dreymüller, cronicar al ziarului „El Pais”, specializată în literatura de limbă germană, Nicole Henneberg, critic literar din Germania. Discuţiile au fost moderate de Catrinel Pleşu, directoarea Centrului Naţional al Cărţii din România, traducătoare de limba germană.

A fost inaugurată o librărie temporară de cărţi româneşti, realizată în parteneriat cu Librăriile „Humanitas” din România.

În 5 octombrie, în Auditorio de la „CaixaForum” din Madrid va avea loc un concert excepţional susţinut de Jordi Savall şi „Hespèrion XXI”: Dimitrie Cantemir „Cartea muzicii” în dialog cu tradiţiile otomane, româneşti, armeneşti şi sefarde. „La intersecţia a două continente, european şi asiatic, Istanbul pentru otomani, Constantinopol pentru bizantini era, deja, în epoca lui Dimitrie Cantemir (1673-1723) o adevărată piatră de hotar a istoriei; în ciuda amintirii şi prezenţei evidente a vechiului Bizanţ se tranformase în centrul real al lumii religioase şi culturale musulmane. Extraordinarul amestec de popoare şi religii nu conteneşte să atragă călători şi artişti europeni; «Cartea muzicii» a lui Dimitrie Cantemir, care ne-a servit ca sursă istorică pentru înregistrarea noastră, este un document excepţional în multe aspecte; mai presus de toate, ca sursă fundamentală a cunoaşterii teoriei, a stilului şi a formelor muzicale ale secolului al XVII-lea, dar şi ca una dintre dovezile cele mai interesante ale vieţii muzicale a uneia dintre ţările orientale cele mai importante. Această antologie de 355 de compoziţii (dintre care nouă aparţin lui însuşi Cantemir), scrise într-un sistem de notare muzicală inventată de autorul său, reprezintă cea mai importantă colecţie de muzică instrumentală otomană din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea care a ajuns până în zilele noastre…”

Jordi Savall

Jordi Savall reprezintă un caz excepţional în panorama muzicală actuală. De peste treizeci de ani face cunoscute lumii minunăţii muzicale abandonate în obscuritatea indiferenţei; de peste treizeci de ani cercetează, citeşte şi interpretează cu viola de gamba sau ca dirijor. „Hespèrion XXI”. În antichitate erau denumite „Hesperia” cele mai occidentale două peninsule ale Europei: cea italiană şi cea iberică (în greacă „Hesperio” înseamnă originar din una din aceste două insule). „Hesperio” era şi numele dat planetei Venus când apărea în Occident noaptea.

Uniţi de o idee comună – studiul şi interpretarea muzicii antice în baza unor premise noi şi actuale – şi fascinaţi de imensa bogăţie a repertoriului muzical hispanic şi european de dinainte de 1899, Jordi Savall, Montserrat Figueras, Lorenzo Alpert şi Hopkinson Smith au fondat, în 1974, grupul Hespèrion XX (numit acum Hespèrion XXI), dedicat interpretării şi revalorizării unor aspecte esenţiale ale acestui repertoriu.

În 7 octombrie, la Círculo de Bellas Artes, va avea loc o întâlnire cu scriitorii români ale căror cărţi au fost traduse în limba spaniolă. Sunt invitaţi Ana Blandiana, Filip Florian, Dan Lungu şi criticul literar Simona Sora, moderatoarea evenimentului.

„Cioran în stradă”

Cioran în stradă

La Institutul Francez a avut loc lansarea catalogului „Cioran în stradă”, încununare a proiectului cu acelaşi nume de Dan Perjovschi, desfăşurat în luna aprilie pe străzile Bucureştiului. Catalogul proiectului reuneşte toate desenele realizate de Dan Perjovschi pentru citatele din opera lui Emil Cioran, dar şi schiţele progresive ale acestor desene, redând astfel traseul pe care gândirea şi inspiraţia lui Dan Perjovschi l-au parcurs pentru a ajunge din urmă viziunea scriitorului. El dezvăluie, de asemenea, viaţa acestor desene în spaţiul public bucureştean.

Din cărţi şi de pe rafturile bibliotecilor, aforismele lui Emil Cioran au ajuns chiar în inima străzii. Organizatorii au premeditat această întâlnire nemijlocită între scriitorul Emil Cioran şi publicul anonim, aflat în trecere prin diversele noduri importante ale Bucureştiului, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Gara de Nord, în Grozăveşti, pe I.C. Brătianu sau în apropiere de Facultatea de Drept. Întâlnirea dintre Emil Cioran şi trecători, realizată exclusiv prin intermediul textelor acestuia, a fost un mod de a revizita clişeele legate de pesimismul acestui autor, de a-i regăsi vitalitatea şi stilul şi, nu în ultimul rând, de a aduce împreună două voci diferite, cea a unui scriitor şi cea a unui artist vizual. Dan Perjovschi a tradus perfect stilul lui Emil Cioran, păstrându-şi intactă propria manieră şi lăsând textul să respire liber.

„Toţi marii scriitori riscă să fie muzeificaţi şi poate mai ales cei pe care îi iubim în mod deosebit, pe care ni-i apropriem fără să îi mai citim şi de care, paradoxal, ne înstrăinăm sărbătorindu-i. Pentru a evita aceste riscuri, am hotărât să îl recitim pe Emil Cioran într-o manieră inedită: am ales mai multe citate – aproximativ 30 – din textele acestuia şi l-am invitat pe Dan Perjovschi, care şi-a exersat talentul mai întâi în presa românească de după decembrie 1989, înainte de a ajunge să expună la MoMA în New York, să traducă în imagine – ceea ce nu e echivalent cu a ilustra – aceste fragmente din gândirea lui Emil Cioran”, scrie în catalogul proiectului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.