Această evoluție pune presiune pe inflație și va genera o majorare inevitabilă a facturilor pentru iarna viitoare, afectând deopotrivă consumatorii industriali, clienții casnici și sistemele centralizate de încălzire. Situația este agravată de un grad neobișnuit de scăzut de umplere a depozitelor de gaze, atât la nivel național, cât și european.
Explozia prețurilor și analiza pieței interne
Semnalele din piața de energie indică o iarnă dificilă din punct de vedere al costurilor de întreținere. Potrivit unei analize publicate de profit.ro, datele de pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) arată o cotație medie zilnică situată constant în jurul valorii de 300 de lei/MWh. Dacă inițial volumele tranzacționate la acest nivel erau reduse, cantitățile au explodat brusc pe parcursul săptămânii, ajungând la zeci de mii de Megawați-oră, echivalentul unei pătrimi din producția internă curentă. Această cotație reprezintă un salt de aproximativ 130 de lei față de luna august a anului trecut, când piața era semnificativ mai stabilă.
Impactul direct asupra facturilor clienților casnici
Până în prezent, majorările abrupte de pe piața liberă erau resimțite predominant de consumatorii non-casnici, care transferau costurile în prețurile finale ale produselor. Pentru sezonul rece care urmează, însă, și consumatorii casnici, alături de centralele de producție a energiei termice (CET-urile), vor suporta o parte din aceste fluctuații de preț.
Schimbarea de paradigmă provine din diminuarea cantităților de gaze din producția internă alocate la prețul reglementat de 110 lei/MWh. Conform datelor furnizate de principalii producători interni, Romgaz și OMV Petrom, volumul de gaze ieftine disponibil pentru clienții casnici și CET-uri a scăzut dramatic, de la 52 TWh în anul 2025, la aproximativ 32 TWh în 2026. Diferența uriașă, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi acoperită prin mecanismul de protecție. Prin urmare, furnizorii sunt forțați să o achiziționeze de pe piața liberă, la cotații mai mult decât duble față de prețul plafonat, diferență care se va reflecta inevitabil în facturile finale pe care le vor primi românii.
Criza stocurilor și factorii geopolitici europeni
Perspectiva unei ieftiniri pe termen scurt este infirmată de nivelul critic al stocurilor. România are în prezent înmagazinați puțin peste 22 TWh, reprezentând un grad de umplere de aproximativ 65,5% din capacitatea totală, un nivel semnificativ mai mic față de anul precedent. Mai mult, marii producători au raportat stocuri diminuate, pe care au fost nevoiți să le asigure în mare parte prin importuri externe costisitoare, generând cheltuieli logistice ridicate.
Situația este la fel de tensionată pe piața europeană, unde cotațiile au depășit 62 de euro/MWh, marcând cel mai ridicat nivel din ultimele săptămâni. Acest context complicat este alimentat de stocurile europene aflate la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani pentru o lună de vară, dar și de incertitudinile geopolitice globale. Tensiunile din Orientul Mijlociu care amenință rutele maritime, lucrările de mentenanță din Norvegia și atacurile constante asupra infrastructurii energetice din Ucraina mențin piața într-o stare de alertă. În plus, canicula și seceta prelungită din Europa au forțat o creștere a consumului de gaze pentru producția de energie electrică, punând și mai multă presiune pe un sistem deja fragilizat înainte de venirea iernii.