Activitatea industrială a atins în august nivelul cel mai slab din ultimele șapte luni, mai precis din februarie până astăzi. Conform Barometrului Industrial, un sondaj realizat de IRSOP și SNSPA în rândul unui eșantion reprezentativ de manageri din economia românească, creşterea a dispărut aproape în întregime. Nouă din unsprezece indicatori măsuraţi de Barometru au înregistrat scăderi sau se află în contracţie. Aşteptările lor pentru următoarele şase luni au ajuns la nivelul cel mai redus din ultimii doi ani. Pentru moment, datele nu oferă nici un indiciu care ar putea sugera o redresare semnificativă a activităţii pe termen scurt. Începând din 2014, în fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.
Producția
Volumul producţiei rămâne pozitiv, dar a coborât la 51 de puncte faţă de 56 în iulie şi se află acum lipit de pragul dintre creştere şi contracţie. Stocurile s-au menţinut în luna august la 47 de puncte ca în iulie. Nivelul stocurilor
se află în contracţie cvasi permanentă pentru că producţia e redusă, cererea fluctuează, iar firmele evită cât mai mult costurile cu stocarea de mărfuri şi materii prime.
Cererea
Comenzile noi au “căzut” în teritoriu negativ la 49 faţă de 52 în iulie. Scăderea creează vulnerabilitate pentru că ameninţă producţia din lunile care urmează şi erodează încrederea managerilor în afacere. Când scăderea cererii devine periculoasă, întrebarea cea mai importantă pentru firme este dacă au un răspuns rapid care poate contracara declinul. Comenzile pentru export s-au contractat de la 54 la 47 de puncte, mai mult decât comenzile interne. În ultimele 12 luni este prima dată când cererea pentru export cade în zona negativă. Datele istorice ale Barometrului arată că, de obicei, contracţia cererii pentru export este episodică şi nu durează mai mult de două luni,
ceea ce înseamnă că schimbările de conjunctură externă nu par să pericliteze exportatorii în mod durabil, iar exportul rămâne un motor rezilient al industriei româneşti. Importurile de materii prime au continuat să scadă, de la 60 în iunie la 54 în iulie şi 51 în august, evident în contextul reducerii activităţii din ultimele trei luni.
Forța de muncă
Numărul de angajaţi s-a contractat de la 50 în mai, la 47 în august, atingând nivelul cel mai redus din ianuarie 2017 până în prezent. Deşi piaţa muncii nu este foarte flexibilă, numărul angajaţilor din industrie răspunde sensibil la schimbările nivelului de activitate, mai ales când schimbările sunt negative.
Costuri și venituri
Costurile de producţie sunt destul de volatile dar fluctuează în interiorul unui interval strâns între 66 şi 70 de puncte în zona de expansiune. Cu alte cuvinte, costurile se menţin la un nivel ridicat, cu mici urcări şi coborâri în funcţie de
nivelul activităţii şi de preţurile la energie şi materii prime. În august, costurile se aflau la 67 de puncte faţă de 66 în iulie. Preţurile încasate de firme pentru produse proprii au mai urcat cu un punct faţă de iulie, de la 57 la 58. Totuşi valoarea indicatorului se află sub media ultimelor 7 luni, ceea ce înseamnă că firmele practică o politică de preţuri mai degrabă reţinută decât expansivă.
Așteptări
Indexul de optimism al managerilor a scăzut de la 59 la 56 de puncte şi se află acum cu 5 puncte sub media istorică. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Aprehensiunile cele mai mari ale managerilor sunt legate de cerere. Încrederea privind comenzile noi peste 6 luni a scăzut de la 57 la 52. Nimic nu afectează mai mult încrederea în viitor decât scăderea cererii curente. Declinul comenzilor creează sentimentul pierderii şi impresia că cererea va scădea în continuare.
Deh, nu poţi mări pensiile şi salariile chiar în fiecare trimestru. Creşterea cererii are şi ea limitele ei.
Un mediocru, probabil din rindurile politicienilor sau celor ce au terminat ASE-ul fara sa inteleaga nimic din materie, a scos timpenia asta cu „CRESTERE ZERO”. Probabil ca mediocrul respectiv avea in momentul acela un Gott-Komplex si se credea mai destept ca academicinii din perioada postbelica. Iar altii tot asa saraci cu duhul, din rindurile politicienilor si celor de pe la ministere, lau repetat pe respectivul mediocru, crezind ca dau vre-o dovada de inteligenta colectiva, intr-o materie pe care nu o inteleg. Cine a fost atent la ore, chiar si in scoala generala, stie ca asa ceva se numeste stagnare. Si ca nu, cum repeta multi analfabeti functionali, ar exista o crestere, sau o scadere, zero.
N-au aflat ca in luna august unele fabrici ”intra” in vacanta pt. ca in alte tari este vacanta si deci se diminuiaza schimburile/comenzile, o a doua perioada de vacanta este dupa 20 dec. deci daca vor date statistice corecte ar trebui sa invete sa urmareasca perioadele de vacanta, vara unele orase ”se golesc” sau au un trafic mai redus deci si comertul scade, de aceea unii se grabesc sa inceapa sezonul reducerilor chiar din iulie…iar daca tot nu puteti intelege ca economia mondiala este in crestere si nu in regres, uitati-va la pretul petrolului, daca in criza a fost si 35$ acum a depasit 70$, iar unii analisti isi pun problema daca va ajunge la 100$ , deci suntem inca in perioada cand economia mondiala este in crestere…
Cine sa mai munceasca in industrie? Cei foarte tineri nu au pregatirea necesara iar restul romanilor calificati muncesc in tari in care sunt respectati si au drepturi. In Romania dreptul la educatie sau asistenta medicala este doar pe hartie, in practica mori daca esti bolnav, ca sa nu mai vorbim de salariile de mizerie acordate celor care produc ceva. Salariile foarte mari si fara a fi nevoie de competenta profesionala sau de studii sunt rezervate strict clientelei politice ale PSDragnea. Restul, sunt platiti in bataie de joc.