Socoteala lui Iohannis cu candidatura sa

Preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să precizeze, referitor la subiectul candidaturii sale la funcţia de secretar general al NATO, că „nu are foarte mult rost„ să ne uităm la câţi au spus că îl susţin pe Mark Rutte deoarece decizia nu e luată prin vot, ci prin consens care este obţinut prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri.

Iohannis a fost întrebat dacă a vorbit cu preşedinţii Ungariei şi Letoniei despre candidatura sa şi pe ce mizează în prezent, având în vedere că mai multe state din Europa Centrală şi de Est au anunţat că îl susţin pe Mark Rutte.

„Da, am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea, însă vreau să clarific aici o chestiune – la NATO nu se va vota niciodată. Deci desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri, ş.a.m.d. Deci nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi până atunci mai este cale lungă”, a afirmat Klaus Iohannis.

Intrebat cum comentează faptul că o analiză recentă a NATO arată că România a cheltuit mai puţin de 2% pentru Apărare, iar ţara noastră s-a angajat să aloce 2,5% şi care sunt explicaţiile pentru acest lucru, a răspuns – „Da. Explicaţia nu este foarte complicată şi subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puţine motive principale pentru care alocarea a fost una şi cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea iniţială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui aşa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ţinând de noi, altele nu. Un motiv care nu ţine de noi ar fi că pur şi simplu lucrurile pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară cererea este incomparabil mai mare decât oferta şi anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obţinem”.

„Al doilea factor au fost dificultăţile bugetare create şi de inflaţie şi de multe alte probleme pe care le-am avut şi atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie şi, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie”, a continuat preşedintele.

„Multe s-au făcut la începutul lunii ianuarie şi februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023 atunci când au fost angajate. Şi, în fine, trebuie să recunoaştem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea şi cheltuielile pe Apărare, ci la modul general i-a deranjat şi pe români a fost inflaţia mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicaţiile şi cred că e bine de ştiut că noi am cheltuit foarte mulţi bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis şeful statului.

Potrivit unei analize NATO prezentate de TVR, pe 21 martie a.c., România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reuşit să cheltuiască doar 1,6%.

Chestionat cum vede declaraţiile şefului diplomaţiei UE Josep Borrell care a spus că „un război convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, Iohannis a afirmat că, în opinia sa „avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi noi în Uniunea Europeană şi, sigur, este o situaţie complicată”.

„Eu cred că avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi noi în Uniunea Europeană şi, sigur, este o situaţie complicată. Vrem să creştem cheltuielile pentru Apărare pentru a garanta securitatea statelor noastre, a cetăţenilor noştri. Vrem să transformăm economiile noastre ca să fie mai prietenoase cu mediul, vrem să reducem impactul asupra schimbărilor climatice. Toate aceste lucruri se fac cu bani mulţi, dar pe de altă parte, lumea nu doreşte să impună taxe şi impozite mai mari populaţiei. Şi atunci discuţiile sunt destul de complexe şi în final depinde de fiecare guvern cum îşi alocă banii pe priorităţi ca să satisfacă simultan cât mai multe din aceste solicitări”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat cum se poziţionează România privind declaraţiile şefului diplomaţiei UE Josep Borrell care a spus că un conflict pe scară largă în Europa nu mai este o fantezie şi dacă putem vorbi despre riscuri mai mari la adresa securităţii europene, joi la Vilnius.

Preşedintele Iohannis a adăugat ca „în România s-a reuşit destul de bine, aţi văzut că am avut şi creştere economică, tocmai am explicat că am avut cheltuieli pentru Apărare”.

„Avem rezultate notabile în zona protecţiei mediului, a schimbărilor în industrie pentru a deveni mai prietenoasă cu mediul. Dar lucrurile nu se vor schimba de azi pe mâine şi nu trebuie să ne speriem de aceste lucruri. Trebuie să vedem, însă, complexitatea şi gravitatea lor şi să le abordăm în aşa fel încât să găsim soluţii, soluţii care sunt sustenabile, adică să nu împovărăm populaţia”, a conchis Klaus Iohannis.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

16 Comentarii

  1. Poate ca profesor de fizică pricepe a cincea stare a materiei,.ceva maroniu și mirositor,. specific romînesc..

  2. Să-i spună cineva ,că tot prin consens diplomatic se negociază interesele țării vizavi de care el nu a făcut nimic mai mult chiar a sabotat,el își negociază interesele lui personale, să-i fie lui bine și atât

  3. Iohannis sef la NATO suna (aproximativ) bine, dar ne obliga, pentru orgoliul unui om, la anumite sacrificii ca tara. In schimb, respingerea candidaturii lui ne elibereaza de orice inaginar credem c-am datora cuiva. „Nu vreti unul din linia intai, puneti pe unul din multime!” Valoarea in NATO a Europei de Est se va arata anul asta. Personal, eu sper ca Iohannis sa ia „oral”, pentru ca a adus PSD-ul la guvernare!

  4. Ăsta-i deștept! Adică, dacă el se opune (de capul lui) NATO rămâne fără secretar general… Tare. Să vedeți circ!

  5. Joianiss a promis că va coase toți nasturii celor din conducerea NATO și șefilor de stat că asta a învățat el cît timp a fost militar.
    Norocul lui a fost că era student că altfel la cum arată și vorbește ajungea în rolul soldatului tilică de la GAZ-ul(gospodăria agricolă zootehnică) unității.

  6. Este comic acest limbaj pur de lemn dar adaptat la cerintele kolhozului european pe care il foloseste Iohanis. Dovedeste ca a ramas la mintea cand citea de nevoie articolele de fond din Scinteia. Si cand te gandesti ca a fost presedinte!

  7. Are dreptate omul,…socoteala lui e mai mare și tare decât a olandezului!…fericiți cei săraci cu duhul!…

  8. Iohannis sa fie conștient de un lucru: dacă nu se da din drum o sa pornească dosariada împotriva Răvășitoare carmencita iohannis…o sa i placa sa aibă nevasta haituita sau înțelege sa plece?

  9. Iohannis este omul lozinca. Sigur ca pe cale diplomatica se ia hotararea despre cine va fi SG NATO, dar in final se voteaza la Summit de regula. Ca, intr-un fel, trebuie de fata cu reprezentantii tuturor statelor membre sa se puna problema si acestia sa isi exprime acordul ca in finalul sedintei sa se decida ca a fost ales noul SG. Altfel nu se poate. Deci ca de obicei vorbeste prostii Iohannis. Tot pe cale diplomatica se contureaza si candidatul, nu te autopropui ci esti propus, si nu anunti public o candidatura ci totul se intampla in spatele usilor inchise, doar decizia finala a fiecarui stat fiind anuntata public (cum au facut 26 de state NATO in favoarea lui Rutte si, daca nu convine lui Iohannis, acest lucru nu exista in statul condus de el, sunt niste sociopati). Deci invers decat a facut Iohannis. Pana la cetateanul roman Iohannis nu a existat in istoria NATO o cursa intre mai multi candidati. Principala caracteristica a lui Iohannis materializata de N ori in cele doua mandate, este NESIMTIREA. Un dulap nesimtit. Asta stiu si statele membre NATO, care in veci nu o sa il aleaga pe el. Pur si simplu a stricat mecanismul NATO tarand in aceasta tiganie romaneasca, tara, renumele ei, pe functionarii sai. Un nesimtit fudul si prost ca noaptea.

  10. pacalit sase milioane de romani dornici de cinste si libertate. Nu cred ca vei mai pacali alte sase sute de milioane.
    Mergi la Sibii, gardul matale probabil are nevoie de ceva vopsea.

  11. Acest tupeist,obraznic,cica si-a depus candidatura ” in numele Romaniei „.Ia zi nea caisa,in numele carei Romanii ? Rooomania educaata,Roomania mafiotaaa,Roomania esuuuaata,sau te pomenesti ca in numele tutlooor celor trei Roomanii ? Si daca e prin consens,tu ce o sa faci ? O sa te pui contra ? La cat esti de disperat,nici nu ne-am mira. Vai de capul tau.

  12. Sa fiti siguri ca cei care au dreptul sa propuna pe cineva in aceasta functie la NATO ,cunosc toti dosarul domnului profesor si la fel stiu foarte bine cum a condus el Romania in functia de presedinte, in cele doua mandate.Asa ca domnul Johannis doar spera ,dar visul lui nu i se va indeplinii pt. ca cei care decid stiu totul despre el si nu vor face marea greseala ca sa il numeasca in aceasta functie.Johannis trebuie sa ramana in tara si sa isi clarifice toate problemele pt. care este acuzat, inclusiv problemele doamnei profesoare de engleza.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.