Taxa pe stâlp: Capcane și reduceri de care firmele uită

Antreprenorii români riscă să plătească mai mult decât trebuie la stat dacă omit din declarațiile fiscale anumite tipuri de construcții din patrimoniul firmelor lor, avertizează specialiștii. Gardurile, împrejmuirile, platformele betonate sau rampele de încărcare/descărcare intră în sfera impozitului pe construcții – cunoscut și ca „taxa pe stâlp” – și nu trebuie omise din calculul obligațiilor fiscale.
Potrivit unui comunicat transmis de compania Tax & Training, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a clarificat recent modul de acordare a bonificației de 10% pentru plata integrală a impozitului până la 25 mai. Contribuabilii pot înscrie direct bonificația în declarația fiscală și pot achita 90% din suma datorată.
„Prima reacție a firmelor ar putea să fie că nu li se aplică acest impozit. Sfatul meu este să se verifice cu atenție registrul mijloacelor fixe la sfârșitul anului trecut, la clasa 1 ‘Construcții’, și să se facă cross-check și cu rapoartele de evaluare pe baza cărora s-a stabilit baza de calcul a impozitului pe clădiri, pentru a identifica toate acele construcții care nu au îndeplinit definiția clădirilor”, explică Nadia Oanea, consultant fiscal și fondatoare Tax & Training.
Aceasta menționează că multe dintre aceste construcții nu au fost incluse în baza de calcul a impozitului pe clădiri, dar intră sub incidența impozitului pe construcții, printre ele numărându-se „gardurile și împrejmuirile, platformele betonate, rampele de încărcare / descărcare etc.”.
Cine și cât trebuie să plătească
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra valorii nete contabile a construcțiilor pentru care nu se datorează impozit pe clădiri – adică valoarea contabilă diminuată cu amortizarea acumulată. În cazul construcțiilor utilizate în baza unor contracte de administrare, concesiune, închiriere sau folosință cu titlu gratuit asupra unor bunuri publice sau private ale statului sau ale autorităților locale, cota este redusă la 0,25%.
„Dacă aceste construcții au fost recepționate și înregistrate în contabilitate la sfârșitul anului trecut drept construcții, pentru acestea se datorează impozit pe construcții în 2025. O portiță ar fi dacă proprietarul și-a majorat baza de calcul a impozitului pe clădiri cu aceste amenajări (…) însă trebuie spus că, fiind vorba de 2 contribuabili diferiți (…), nu este clar dacă legea ar exclude aceste construcții de la plata impozitului de către chiriaș”, avertizează Nadia Oanea.
Consultantul atrage atenția asupra situațiilor în care chiriașii au efectuat lucrări de amenajare asupra unor spații închiriate. Dacă aceste lucrări au fost înregistrate ca mijloace fixe în contabilitatea chiriașului, ele intră în baza de calcul a impozitului pe construcții.
Termene și excepții
Impozitul trebuie plătit în două tranșe egale: până la 30 iunie și 31 octombrie 2025. Pentru contribuabilii care au an fiscal diferit de anul calendaristic, termenele sunt sfârșitul celei de-a șasea și a zecea lună din anul fiscal.
Introducerea acestui impozit a fost stabilită prin OUG 156/2024 – cunoscută și ca ordonanța „trenuleț”, și a fost ulterior modificată prin OUG 121/2025, în urma consultărilor cu mediul de afaceri. Una dintre modificările importante vizează excluderea din sfera de aplicare a impozitului a construcțiilor situate în afara teritoriului României, inclusiv în marea teritorială, o măsură esențială pentru industrii precum oil & gas sau transporturile maritime.
Industriile cele mai afectate
Dintre domeniile cele mai expuse la acest tip de taxare se numără agricultura, telecomunicațiile și sectorul energetic. Acestea folosesc frecvent tipuri de construcții care, deși nu se califică drept clădiri în sens fiscal, intră în sfera impozitului pe construcții.
Pe fondul acestor clarificări și schimbări legislative, consultanții fiscali recomandă firmelor o verificare atentă a situației patrimoniului contabil pentru a evita surprizele neplăcute în relația cu Fiscul.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 5229 Articole
Author

1 Comentariu

  1. hahahaha, interesant, deci o firma ar trebui sa-si desfasoare activitatea ideal pe un teren fara garduri si imprejmuiri, cat mai putina suprafata betonata sa parcheze masinile de livrari, si fara rampe… tare rau.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.