Testamentul Ilincăi Cantacuzino

articol scris de dr. Grina-Mihaela Rafailă, muzeograf, Secția Istorie, M.M.B.

Astăzi, vom prezenta publicului testamentul întocmit de către Ilinca Racoviță, fiica lui Mihai Cantacuzino fost mare spătar și soția lui Dumitrașco Racoviță mare hatman din Moldova, la 1 martie 1744 (7252), și care este adeverit de către vlădica Neofit (Cretanul), mitropolitul Țării Românești (1738 nov. 7-1753 iun. 16). Deoarece „întâmplarea cea viitoare iaste nevăzută și însăși îngerilor necunoscută, pentru că toate numai la Dumnezău sănt cunoscute” jupâneasa Ilinca socotește că a sosit timpul să-și chivernisească averea cea „mutătoare și nemutătoare” înainte de a nu fi cuprinsă de „sfârșitul vieții mele și până îmi sănt mințele întregi și sănătoase”.

Mai întâi, îl roagă pe Bunul Dumnezeu ca un milostiv să îi ierte mulțimea păcatelor pe care le-a săvărșit „ca un om în lumea asta”, apoi își cere iertare de la toți creștinii cărora le-a greșit și îi iartă pe „toți câți îmi vor fi greșit și veri ce rău mi-ar fi făcut”.

În timpul domniei lui Grigore al II-lea Ghica, jupâneasa împreună cu soțul ei au „căzut în urgia măriei sale” pentru a plăti 7.500 de taleri. Neavând de unde achita această sumă, domnia le-a confiscat „scule de auru, de argintu și de altele ce amu avut, afară de dobitoace și altele toate ce s-au găsit”, pe care le-a vândut și a fost obținută doar suma de 5.000 de taleri. După ce soțul a fost eliberat de „la grea închisoare” și a decedat la scurt timp, jupâneasa Ilinca a fost obligată în continuare să plătească restul celor 2.500 de taleri, sumă pe care a fost nevoită să o obțină din vânzarea casei din Iași împreună cu vița de vie. Pentru a nu rămâne „de tot păgubașă și săracă de zestre” jupâneasa se jeluiește domnului care îi acordă în locul zestrei confiscate și vândute moșia Fereștii din ținutul Vasluiului împreună cu case, vii și toate hotarele, arătându-se mulțumită „căci nu m-au lăsat măria sa săracă de tot”, făcându-i și „carte de stăpânire”, care a fost, ulterior, întărită și de către Mihai Vodă Racoviță.

Fiului Radu, care a împrumutat-o cu 400 de taleri pentru a completa suma datorată lui Vodă Ghica, jupâneasa i-a dat un left (salbă de monede din aur) de aur cu rubine și smaralde, o pereche de brățări de aur venetic (de Veneția) cu paftale și două inele femeiești de aur cu zamfir (safir) și smarald. La căsătoria fiului cu Maria Buhuș, jupâneasa i-a dăruit nurorii sale o jumătate de cămașă cu mărgăritare, primită de la părinții ei, și care era evaluară la 250 de taleri. Cealaltă jumătate de cămașă a fost dăruită, tot atunci, celuilalt fiu, Dumitrașco. De asemenea, Radu, fiul său, a mai primit de la mama sa moșia Dobreni (jud. Ilfov) din Țara Românească împreună cu case de piatră, cu biserică de piatră în casă (paraclis al familiei), heleșteu, hotarele Berceni, Vladomirești și Colibași, având dreptul „să o vânză au să o schimbe ca un adevărat moștenitoriu, să facă ce va vrea”. De asemenea, în schimbul Sandei țiganca, care era o copilă de opt ani, pe care, ulterior, a dăruit-o fratelui acestuia, Dumitrașco, jupâneasa i-a dat o altă țigancă „după Hăncul vizitiul lui”.

Fiului Dumitrașco jupâneasa Ilinca i-a dăruit moșia Costiani (jud. Râmnic) din Țara Românească, împreună cu tot „venitul ei și cu beciuri de piatră și cu biserică de lemnu foarte bună și cu heleștee”, la care a adăugat și alte bunuri – moșiile din același județ de la Zăvoaele, Boteasca, Gurguiați și Chiliianca, viile de la Sărata cu pivniță de piatră și cele de la Putreda, precum și pe Sanda țiganca cu bărbatul ei și pe Manole țigan.

Nepotului Barbu, fiul lui Dumitrașco, bunica Ilinca, care îl socotea drept „fin de botez”, i-a dăruit moșia Fundenilor, pe care a avut-o drept moștenire de la părinții ei și la care a adăugat și alte cumpărări „tot într-acest hotar”.

Fiului Ioniță, jupâneasa Ilinca i-a dăruit moșia Sinești (jud. Buzău), din Țara Românească, cu „tot hotarul și cu viile paragină”, la care a adăugat alte moșii pe râul Milcov, respectiv Vălcăneasa și Andreiaș cu „tot venitul lor”, viile de la Greabăn cu „case, cu cramă cu tot”. În Moldova, jupâneasa i-a dăruit moșia Ferești (ținutul Vasluiului) cu „casele de acolo și cu moara cu toate hotarele acei moșii și cu țiganii și rumânii de acolo”, precum și pe Mănăilă țigan și pe Zamfira țiganca cu copiii lor și pe Despa țiganca cu copilul ei. De asemenea, jupâneasa a adăugat și diverse bijuterii – o pereche de cercei de aur cu bălaș (varietate de rubin), smarald și diamant și nouă șiruri de mărgăritar.

După ce Ghica Vodă obține domnia Țării Românești, jupâneasa a reușit să își recupereze casele și viile din Iași, pe care cei trei frați, Radu, Dumitrașco și Ioniță, urmau să le „facă trei părți”, după trecerea mamei lor în lumea de dincolo. De asemenea, urmau a se împărți și viile de la Huși și de la alte moșii din Moldova sau alte părți de moșie din Țara Românească, să fie toate „de frați luându-și fiecare partea lui cu dreptate”. Viile de la Nicorești, care au fost de danie ale soțului Dumitrașco Racoviță de la mătușa lui, Gioroaie, au fost lăsate celor doi copii mai mici, Dumitrașco și Ioniță, prin diata (testament) tatălui lor.

Fiica Marica a primit de la mama sa stăpânirea moșiei de la Duda din ținutul Fălciu, iar în schimbul unei salbe, jupâneasa i-a dat o pereche de cercei de aur cu zamfir și diamante.

Fiica Anița a primit casele de la Pătrăveni, din Moldova și câteva bijuterii – două inele de aur cu câte un rubin și smarald, precum și o iie „cu sârmă”, tot în schimbul unei salbe, pe care a fost nevoită să o vândă pentru a strânge suma de bani cerută de către Ghica Vodă. Copiii Aniței primeau de la bunica Ilinca moșia Căeți cu tot venitul, în timp ce frații Dumitrașco și Ioniță, unchii acestor copii, trebuiau să le dea sălașele de țigani ai Dinului și ai Saftei.

Fiica Bălașa a primit de la mama sa moșiile Malurile și Ciorani (jud. Râmnic), iar frații Dumitrașco și Ioniță trebuiau să îi dea 20 de „suflete de țigani”. Acestea erau dăruite pentru bunurile promise, dar pe care jupâneasa Ilinca a fost nevoită să le vândă pentru a strânge banii ceruți de Vodă, respectiv o salbă cu lanț și left, două coboace (strachină) și un buhurdar (cădelniță pentru parfumuri).

Cele două fiice ale lui Radu, Ilinca a primit o pereche de paftale de argint și Maria a primit un „cearșaf cusutu cu mătăsuri”.

Moșiile Galicia (jud. Râmnic) și Tărșani (jud. Ialomița) cu balta cu „tot stânjenii 1.000”, primiți de zestre de la părinții jupânesei Ilinca, sunt rânduite pentru pomenirea sufletului ei de către cei doi fiii, Dumitrașco și Ioniță, la „îngropare și pomenire de a treia zi și a noua zi și la doaoăzeci și la patruzeci de zile și la o jumătate de an și la anul”. De asemenea, jupâneasa mai cerea să i se plătească la trei arhierei trei sărindare (pomeniri timp de 40 de zile), alte zece sărindare să fie plătite la alte biserici, o fată săracă urma a primi „așternutul mieu: o scoarță pilotă cu cearșafu ales, o pernă mare, doao mici și doao perini de postav (lână groasă), doao șervete, o tipsie (vas de copt pe jăratic), un taler (farfurie) și măramă de mâini, o rochie de sandal (stofă de mătase) vărgată de Țărigrad, un zăbun (haină lungă fără mâneci) de dimie (postav de lână groasă), un sfetnic de alamă cu o făclie și o vacă cu vițel”, o altă fată săracă urma a primi doar o vacă cu vițel.

De asemenea, „pentru datorii ce ar fi rămas ale răposatului soțului mieu la unii-alții cu zapisele dumnealui drepte, neplătite, acele datorii să le plătească câte trei frați frățește”.

În final, bătrâna jupâneasă Ilinca Racoviță le cere iubiților fii, fiice, gineri și nepoți să nu modifice sau să strice „așezământul” pentru a nu fi „neiertat de Domnul Dumnezeu”, să fie „supt blestemul Sfinților Părinți de la toate Sfintele Săboară” și „blestemul mieu, pricopseală să n-aibă nici el, nici feciorii lui”.

Conținutul testamentului Ilincăi hătmăneasa este consemnat în 16 pagini, pe hârtie difolio cu filigran, autentificat și cu sigiliul inelar imprimat în cerneală neagră. Martor la toate aceste decizii ale jupânesei a fost popa Radu duhovnicul.

(Foto. Colecția Documente a M.M.B.)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.