La nici o sută de kilometri nord de Budapesta, legea este făcută de Asociaţia Gărzii Civile pentru un Viitor mai Bun, formată din persoane îmbrăcate în uniforme de camuflaj, înarmate cu topoare şi cravaşe şi însoţiţi de câini de luptă, arată The Guardian intr-un reportaj.
În primăvara lui 2011, timp de aproape două luni, „gardienii” unguri au bântuit pe străzile localităţii Gyöngyöspata, brutalizându-i pe etnicii romi şi distrugându-le locuinţele. O femeie a ajuns să nască prematur un copil după ce a fost hărţuită de naţionaliştii unguri, iar un bărbat de etnie roma a fost bătut crunt. Ulterior el a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru ca s-a încăierat cu „gardienii”, fără ca vreunul dintre aceştia să suporte rigorile legii. Nici cei care au fost suprinşi de camerele de luat vederi urinând în forma de svastică pe străzile oraşului nu au ajuns în faţa justiţiei.
Nu este de mirare, atât timp cât primarul localităţii este membru al partidului naţionalist Jobbiok, a treia forţă din parlamentul de la Budapesta. „Romii nu sunt daţi afară din comună. Cei care nu vor să lucreze aici nu o vor face nicăieri”, a spus primarul, întrebat de ce romii terorizaţi caută calea azilului în Canada, ţară care a eliminat vizele impuse ungurilor în 2008. În 2010, Ungaria conducea în topul ţărilor ai căror cetăţeni caută să imigreze în Canada, depăşind China. Romii din Ungaria declară că doresc azil pentru că sunt persecutaţi.
Viziunea primarului extremist este împărtăşită şi de ministrul ungar al Comunicaţiilor, Zoltan Kovacs. „Regretăm că unii se folosesc de situaţie şi că unii romi părăsesc ţara invocând un argument fals”. Demnitarul susţine că romii cer azil pentru „a face bani” şi pentru a mulge sistemul canadian şi adaugă că nu discriminarea este motivul imigrării.
Nu la fel vorbesc realităţile din Gyöngyöspata, aşa cum le descrie The Guardian. Şcoala din comună are clase separate pentru romi şi unguri. Clasele sunt separate şi fizic. În cea de la etaj există o tabla electronică şi calculatoare, aici învăţând copii unguri, pe când la parter nu există calculatoare. Segregarea se menţine şi la festivităţi şi mesele de prânz servite la şcoală.
Efectele acestei politici în educaţie se observă în rata imensă a şomajului în rândul romilor-peste 70%, într-o ţară în care şomajul este de circa 10%. Guvernul a introdus un program prin care încearcă să ofere romilor un loc de muncă în folosul comunităţii. Salariul este însă sub cel minim pe economie, undeva la sub 300 de euro. În cazul în care romii refuză un asemenea loc de muncă, ei şi familiile lor pierd dreptul la ajutoarele sociale. Cel mai controversat aspect al programuilui este instituirea aşa-numitelor „tabere de muncă”, situate departe de localităţile de reşedinţă şi care implica construcţia de baraje, stadioane şi munci forestiere.
În Ungaria trăiesc între 400.000 şi 800.000 de romi, la o populaţie de 10.000.000 de locuitori.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.