Ținta Ministerului Transporturilor în 2026. 250 de kilometri noi de autostradă și drum expres

Ionel Scrioșteanu a oferit detalii despre stadiul lucrărilor la deschiderea unei expoziții de energie verde.

„1.418 km de autostradă și drum expres am închis anul trecut, luna decembrie. Anul acesta țintim în jur de 250 de km de autostradă și drum expres pe care vrem să-i dăm în trafic, încă 800 km de autostradă și drum expres avem în lucru și șantiere în toate zonele României. Construim poduri, construim primul pod peste Prut din ultimii 60 de ani. Chiar vineri am fost cu domnul primar de la Ungheni în vizită pe șantier și acesta merge foarte bine, am trecut de 30% grad de execuție și a început montarea tablierului metalic, un mesaj pentru frații de peste Prut că România se ține de cuvânt și va lega Republica Moldova, la nivel de infrastructură, de țară și de Uniunea Europeană”, a spus acesta, potrivit Profit.ro.

Nevoia de noi zone economice

Secretarul de stat a explicat că drumurile singure nu mai garantează dezvoltarea regiunilor. Autostrăzile moderne trebuie să fie însoțite de proiecte care să stimuleze producția locală. Scrioșteanu a îndemnat autoritățile și investitorii să creeze zone economice noi lângă drumurile rapide.

„Autostrăzile construite în România, față de perioada de acum 10 – 15 ani, nu mai aduc obligatoriu, la pachet, cum se spune, dezvoltare, și fac un apel către toți cei care pot să sprijine dezvoltarea zonelor prin care construim autostrăzi: veniți cu propuneri de zone economice noi pe care să le legăm de aceste infrastructuri! Veniți cu propuneri de intermodalitate acolo unde credeți că se pot dezvolta zone intermodale între feroviar și rutier, pentru că avem nevoie de o creștere a intermodalității între structurile de transport, și veniți cu propuneri care să stimuleze producția în România!”, mai adaugă Scrioșteanu.

Reconstrucția Ucrainei oferă României șansa de a deveni un centru logistic important. Doar tranzitul de mărfuri nu va fi suficient pentru dezvoltarea pe termen lung. Țara noastră trebuie să dezvolte capacități de producție la nivel municipal și regional.

„România se află la un moment de răscruce economică, răscruce care sperăm să se suprapună peste sfârșitul războiului din Ucraina, care va crea o oportunitate foarte mare pentru dezvoltarea capacităților de producție în România. România poate participa la reconstrucția Ucrainei ca hub logistic, ca zonă de tranzit – și e foarte bine să reușească -, dar nu va fi de ajuns. România trebuie să participe direct la reconstrucția Ucrainei prin dezvoltarea unor parteneriate cu Ucraina și cu țările care vor participa la reconstrucția Ucrainei, dar nici aceasta nu va fi de ajuns. Cel mai important element pentru viitorul dezvoltării României trebuie să fie ținta unei piețe din viitorul dezvoltării Ucrainei, o piață pe care România să o folosească să-și reechilibreze balanța comercială. Dezvoltarea capacităților de producție la nivel municipal, regional, sprijinite prin parcuri industriale, prin parcuri logistice sau noduri intermodale, trebuie să fie ținta complementară a infrastructurii pe care o construim”, mai spune el.

CITEȘTE ȘI: Metrou spre Militari Residence. Extinderea cu 8 stații noi, inclusă în planurile oficiale Metrorex