Gândiți-vă la toți oamenii cu care lucrați sau interacționați în mod regulat. Ați întâlnit vreodată tipul negativ, critic sau cel care face pe victima? Pariez că-ți amintești unul dintre acești oameni chiar acum. În opinia profesorului de yoga Dana Ţupa, pesimiștii răspândesc negativitatea ca gripa și trebuie să ne limităm expunerea, deoarece atunci când le transmitem un lucru pozitiv, acela se va întoarce înapoi în formă negativă. Pesimiştii au puterea de a afecta negativ nu numai viziunea ta, ci și cultura sau chiar reputația.
De asemenea, Dana Țupa afirmă că succesul nostru în viaţă constă în a ne alege foarte bine anturajul, în a decide de cine să ne lăsăm influenţaţi sau nu şi în a încerca să evităm factorii perturbatori care ne pot destabiliza de la drumul nostru asumat.
Cele trei tipuri de personalităţi care ne ţin departe de la obiectivele noastre:
Tipul negativ. „Acest tip de persoană pare să aibă o problemă pentru fiecare soluție și iubește să scurgă entuziasmul din orice idee nouă. Mantra lui este: «Acesta este modul în care a fost întotdeauna făcut». Când se deschide o fereastră spre oportunitate, el te va trage la umbră. Îți va împiedica energia și îți va încetini ritmul. Nu îți va oferi energie dacă te vei înconjura de acest tip de persoană. Nu te poți aștepta să ai o viață pozitivă dacă te înconjori cu oameni negativi“, explică Dana Ţupa.
Tipul critic. „Criticii sunt cunoscuți pentru că au de găsit tot timpul ceva deranjant de spus despre toată lumea și sunt deosebit de faimoși pentru tranzacționarea informațiilor confidențiale sau negative despre ceilalți. Criticii folosesc bârfele pentru a le lega și pentru a controla miniaturi. Nu lăsați niciodată pe nimeni care nu a făcut nimic să vă spună cum să faceți ceva“, spune profesorul de yoga.
Tipul victimă. „Niciodată nu este capabil să accepte responsabilitatea personală, viața pare nedreaptă față de victime. Puntea este întotdeauna stivuită împotriva victimelor și nu au decât ghinion. Îi veți recunoaște prin scuzele lor de semnătură“, menţionează Dana Ţupa.
Foarte interesant, dar metaforele acestea („puntea…stivuită”, „scuzele lor de semnătură“) scoase, probabil, dintr-un context mai larg, devin ermetice. Va puteți exprima mai explicit? Multumesc
Nu-i adevarat, Karina Bradut. Plus ca limba-n care scrii nu-i româna. Înainte de toate, învat-o, si, dupa aia, peroreaza. Nu-nainte.
Shalom! Da` tu in ce limba scrii: in romana, sau in materna „celtica”? Ce-ar fi sa nu te mai bagi ca musca-n lapte? De astia ca tine trebuie sa ne ferim!