Mă întreb uneori cine a câştigat în decembrie 1989? Cei de la baricadă care cu mâinile goale înfruntau gurile AKM-urilor şi TAB-urile bravei armate române aduse de zbirii regimului să tragă în popor!? Sau au câştigat pariul istoric cei care au ordonat sângeroasa represiune!? Manualele de istorie scriu că atunci regimul de dictatură a fost răsturnat de o revoluţie şi că o nouă clasă dominantă, din afara structurilor comuniste, a preluat puterea, printre ei se află mulţi dintre cei de pe baricadele ridicate în oraşele României. Aşa zice cartea, logica istorico-politică. Asta înseamnă revoluţie, schimbare de regim – un grup social este înlocuit de alt grup social la putere. Burghezia ia locul în 1789 latifundiarilor şi bisericii. În decembrie 1989 cine a luat locul cui!? Cine a plecat!? Cine a venit!?
Partida au câştigat-o cei care au dat ordinele de represiune, cei care pândeau din spatele ferestrelor din Piaţa Universităţii ce se întâmplă, câţi mai mor dintre ai noştri. I-am regăsit în 1990-96 escaladând voiniceşte scara socială. După câteva zile de panică şi teamă s-au regăsit. Şi dacă în ianuarie/mai deplângeau vechiul regim, din vara 1990 au început să laude revoluţia. De ce? Pentru că le-a dechis calea spre noi cariere şi mai importante decât avuseseră ante ’89. De atunci 25 de ani au făcut averi, s-au amestecat în diferite falimente bancare. Au jefuit bunul public, au înfiinţat partide şi ziare. Au devenit parlmentari, miniştri, primari, Au devenit antreprenori, imobilişti, latifundiari. S-au dedicat exportului şi importului, au pus stăpânire pe pieţele de petrol, gaze, electricitate, de media. Au înşfăcat fără jenă fabricile şi le-au trecut în posesia lor prin privatizări oneroase. S-au înscăunat pentru măcar 2-300 de ani peste România. Nu erau ei stăpânii noştri şi ai ţării până-n 1989!? S-au purtat ca atare. Li se cuvenea. La vremuri noi, tot noi! Nici unul dintre cei care au devenit milionari în euro nu vine din stradă, de pe baricadele acelui decembrie 1989.
Ei vin exclusiv din birourile instituţiilor dictaturii. Făceau parte toţi din lumea bună roşie. Erau conectaţi la reţele, făceau parte mafii. Erau eşalonul doi. Erau acei tipi sortiţi de regim unor mari cariere la comunişti, erau schimbul de mâine. Noua generaţie de activişti, ziarişti, economişti, directori, diplomaţi, securişti, procurori. Erau pregătiţi în laboratoare, aici şi în străinătate, să preia puterea când Ceauşescu va dispărea de pe scena istoriei. Ceea ce au şi făcut. Au preluat puterea, resursele şi au adus ţara sub controlul lor. Tot aşa, în reţele şi mafii. S-au tras unul pe altul. Disciplina de partid a fost bună la ceva, le-a folosit.
De aici au apărut capitaliştii români, făcuţi cu voie de la Miliţie. Ei sunt aşa-zişii „milionari numiţi” cărora li s-a dat pe mână ţara. De unde lozinca – Noi nu vindem ţara! Pentru că voiau s-o cumpere ei pe gratis. Cu ei s-a format clasa suprapusă pe care o vedem azi în bănci, în companii, în parlament, în mass-media, în diferite industrii. Îi găseşti pretutindeni unde sunt banii şi puterea. (VA URMA)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.