Tranziția către cartea electronică de identitate: Calendarul expirării documentelor de tip vechi

Buletinele electronice au început să fie emise în 2021, în Cluj, iar extinderea la nivel național ar fi trebuit să înceapă până la finele anului 2023. Acest lucru s-a întâmplat abia din aprilie-mai anul trecut, cu un an înainte de finalizarea PNRR. Noul document va înlocui treptat, până în august 2031, actuala carte de identitate, arată profit.ro.

Trecerea la noile documente nu înseamnă că totul devine electronic, fără excepție, potrivit Digi24. Pe lângă Cartea Electronică de Identitate (CEI), cea cu cip, autoritățile emit și Cartea de Identitate Simplă (CIS), pentru cetățenii care nu doresc cip electronic. CIS are același format modern, de card bancar, și beneficiază de elemente de securitate superioare modelului 1997, dar nu poate fi folosită pentru autentificare în platformele digitale ale statului și nici ca document de călătorie în afara țării.

Guvernul Bolojan a redus de la 5 milioane la 3,5 milioane numărul de cetățeni care vor primi gratuit cartea electronică de identitate, potrivit Profit.ro. Totodată, fondurile alocate implementării noilor buletine, finanțate în cea mai mare parte prin PNRR, au fost reduse cu 21 de milioane de euro – bugetul total al proiectului scăzând de la 150 de milioane la 129 de milioane de euro.

Termenul-limită: 3 august 2031

Potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP), cetățenii care dețin o carte de identitate model 1997 aflată încă în termen de valabilitate o pot folosi până la expirarea înscrisă pe document, însă nu mai târziu de 3 august 2031, când nu vor mai putea fi utilizat nici ca act de călătorie în UE și Spațiul Schengen, chiar dacă valabilitatea înscrisă nu a expirat. Modelul din 1997, realizat pe suport de hârtie tip Teslin, este considerat vulnerabil la falsificare și nu mai respectă standardele europene actuale.

Cartea de identitate model 1997 se va mai putea elibera doar în situații speciale: la misiunile diplomatice și oficiile consulare românești din străinătate, sau pentru persoane lipsite de libertate, netransportabile ori internate în unități sanitare.

Se estimează emiterea a aproximativ 307.655 de cărți electronice de identitate lunar, pentru atingerea țintei de 3,5 milioane până la 30 iunie 2026. Dacă ținta nu este atinsă, România riscă sancțiuni financiare de la Comisia Europeană de aproximativ 264 de milioane de euro.

Probleme semnalate de cetățeni

Persoanele care au buletine electronice au sesizat Guvernului, pe platforma fara-hartie.gov.ro, zeci de probleme în relația cu statul, potrivit Profit.ro. Multe instituții fie nu dispun de echipamente pentru a citi noile cărți de identitate, fie pun oamenii să aducă documentele deja încărcate electronic în sistem, sau cer prezența fizică a cetățenilor și chiar a angajatorilor la ghișeu.

Guvernul a anunțat că lucrează în prezent la soluții pentru 21 de probleme. Printre cele mai frecvente:

Documente cerute repetat, deși sunt deja în sistem sunt: certificat de naștere (la fiecare reînnoire sau la primul act al minorilor de 14 ani), certificat de căsătorie, hotărâre de divorț sau certificat de deces al unei rude, deși toate aceste evenimente sunt deja înregistrate în bazele de date ale statului.

Documente disponibile deja electronic, dar cerute pe hârtie sunt: extrasul de carte funciară (deși există în baza ANCPI) sau adeverința de atestare a domiciliului, cerută atât de primării, cât și de notari. Proprietarul imobilului trebuie adus la ghișeu chiar dacă e vârstnic sau bolnav.

Blocaje

Schimbarea seriei actului la fiecare CEI nou creează probleme cu băncile. Administratorii de firme și angajatorii trebuie să actualizeze manual datele în ONRC, respectiv ReGES, certificatul digital din CEI nu este recunoscut de SPV-ul ANAF, iar datele stocate pe cip nu pot fi citite cu telefonul mobil.

În același timp, accesul este limitat, programul de lucru al ghișeelor fiind între 8:00 și 16:00. De asemenea, lipsa serviciilor mobile pentru vârstnici sau persoane din localități izolate reprezintă un inconvenient

DGEP a emis o îndrumare, aplicată din 25 martie 2026, în urma discuțiilor inițiate de echipa vicepremierului Oana Gheorghiu, prin care funcționarii au obligația de a verifica ei înșiși datele de stare civilă în sistemul informatic, fără a mai condiționa preluarea dosarului de prezentarea fizică a documentelor.

Pentru adeverința de domiciliu, băncile au primit deja acces tehnic la baza de date a evidenței persoanelor și nu o mai solicită. Un mecanism similar este testat pentru notari. Pentru extrasul de carte funciară, o nouă îndrumare obligă funcționarii să interogheze direct sistemul ANCPI. Serviciul electronic de stabilire a reședinței pentru posesorii de CEI este așteptat până la finalul lunii mai 2026.

„Sesizările cetățenilor nu sunt reclamații în van, sunt date. Iar datele schimbă lucruri. Ceea ce am reușit în mai puțin de 30 de zile arată că, atunci când cetățenii și instituțiile lucrează împreună pe baza unor informații concrete, birocrația poate fi redusă ușor și vizibil”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.

Avantaje

Cartea electronică de identitate are formatul unui card bancar, poate fi eliberată opțional de la vârsta de 0 ani și este recunoscută ca document de călătorie în UE și Spațiul Schengen, o alternativă mai rapidă decât pașaportul pentru familiile cu copii mici.

Citește și: Buletine românești hibride sau cum România nu are voie să inventeze cetățeni de rangul doi peste Prut